COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.8.2021

COM(2021) 486 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind activitățile Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în 2019 și 2020

REZUMAT

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost înființat în 2007 pentru a-i sprijini pe lucrătorii care își pierd locul de muncă ca urmare a globalizării și a schimbărilor intervenite în structura comerțului. Fondul a fost supus unor adaptări suplimentare pentru a oferi sprijin în cazul concedierilor generate de criza financiară și economică mondială.

Fondul vizează o mai bună distribuție a beneficiilor globalizării, ajutând lucrătorii disponibilizați care se confruntă cu greutăți în tranziții dificile să își adapteze competențele și să își găsească noi locuri de muncă. În regiunile cu șomaj ridicat în rândul tinerilor, FEG poate oferi sprijin tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET).

FEG cofinanțează până la 60 % din costul măsurilor propuse de statele membre care depun cereri de sprijin FEG. Printre măsuri s-au numărat acordarea de asistență și orientare personalizată pentru căutarea de locuri de muncă, diverse oportunități adaptate de formare și de perfecționare, sprijinul pentru antreprenoriat și crearea de întreprinderi, precum și acordarea de stimulente și alocații financiare temporare.

Prezentul raport oferă o imagine de ansamblu a activităților și rezultatelor FEG în 2019 și 2020.

Ø În această perioadă, au fost depuse opt cereri de către șase state membre, dintre care una a fost retrasă ulterior. Cele opt cereri au acoperit un total de 34,6 milioane EUR (contribuție FEG și națională), vizând 10 505 lucrători și 330 de tineri care nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare. Cel mai mare număr de lucrători proveneau din sectorul transportului aerian, urmat de sectorul antrepozitării și al activităților auxiliare pentru transporturi și de cel al fabricării autovehiculelor.

Ø Parlamentul European și Consiliul au adoptat o decizie 1 pentru a mobiliza finanțarea din FEG pentru o sumă totală de 2 milioane EUR în sprijinul a 500 de beneficiari.

Ø Statele membre au raportat cu privire la 16 cazuri FEG adoptate între 2016 și 2018. Rezultatele au arătat că, în medie, 56 % dintre lucrătorii care au participat la măsuri și-au găsit noi locuri de muncă până la sfârșitul perioadei de punere în aplicare. În următoarele cazuri, au fost observate rate de reintegrare deosebit de mari: Microsoft (Finlanda) 92 %, Retail (Finlanda) 84 %, Financial service activities (Țările de Jos) 78 % și Norte Centro Lisboa wearing apparel (Portugalia) 77 %.

La sfârșitul anului 2020, s-a ajuns la un acord politic cu privire la Regulamentul privind FEG pentru perioada 2021-2027. Regulamentul a intrat în vigoare în primăvara anului 2021 2 . Regulamentul extinde utilizarea fondului, astfel încât acesta să poată interveni într-o manieră mai eficace pentru a sprijini mai mulți lucrători care și-au pierdut locul de muncă. FEG va oferi sprijin lucrătorilor nu numai în cazul unor schimbări structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale generate de globalizare și de criza financiară și economică mondială, dar și din alte motive, cum ar fi automatizarea, digitalizarea sau tranziția spre o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Acest lucru ține cont de noile provocări în domeniul muncii, care se află în continuă schimbare.

CUPRINS    

1. Introducere    

2. Analiza activităților FEG desfășurate în 2019 și 2020    

2.1. Cereri prezentate    

2.1.1. Cereri prezentate în funcție de cauza concedierii și de criteriul de intervenție    

2.1.2. Cereri prezentate în funcție de sector (NACE Rev. 2)    

2.1.3. Cereri depuse în funcție de numărul de beneficiari vizați    

2.1.4. Cereri depuse în funcție de suma solicitată    

2.1.5. Cereri depuse în funcție de suma solicitată pentru fiecare beneficiar    

2.2. Deciziile adoptate și contribuțiile acordate    

2.2.1. Acțiuni finanțate cu asistența FEG    

2.2.2. Complementaritatea cu acțiunile finanțate din Fondul social european (FSE)    

2.3. Cereri respinse    

2.4. Rezultate obținute de FEG    

2.4.1. Rezumatul rezultatelor raportate în 2019 și 2020    

2.4.2. Rata de reintegrare a beneficiarilor sprijiniți    

2.4.3. Evaluarea calitativă a rapoartelor finale prezentate în 2019 și 2020    

2.5. Execuția financiară    

2.5.1. Contribuții ale FEG    

2.5.2. Asistență tehnică    

2.5.3. Nereguli raportate    

2.5.4. Lichidarea contribuțiilor financiare ale FEG    

2.6. Activități de asistență tehnică întreprinse de Comisie    

2.6.1. Informare și publicitate: site-ul internet    

2.6.2. Reuniuni cu autoritățile naționale și cu părțile interesate FEG    

2.6.3. Sistemul de schimb electronic de date (SFC2014)    

2.6.4. Evaluarea ex-post a FEG pentru perioada 2014-2020    

3. Regulamentul privind FEG 2021-2027    

1. Introducere

Prin intermediul Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) 3 , UE dă dovadă de solidaritate și de sprijin pentru lucrătorii disponibilizați și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă care a încetat ca urmare a modificărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale generate de globalizare sau ca urmare a unei crize economice și financiare mondiale.

FEG cofinanțează măsuri active pe piața muncii adoptate de statele membre, pentru a-i ajuta pe lucrătorii disponibilizați să găsească noi locuri de muncă. Acesta vine în completarea măsurilor naționale în cazuri de disponibilizări colective bruște, cauzate de motivele menționate mai sus, oferind o abordare mai personalizată și mai orientată către lucrătorii concediați cei mai vulnerabili.

În conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) 4 , Comisia adresează prezentul raport Parlamentului European și Consiliului, oferind o evaluare cantitativă și calitativă a activităților FEG desfășurate în cursul ultimilor doi ani.

Raportul se concentrează asupra rezultatelor obținute de FEG și conține, în special, informații despre:

·cererile prezentate;

·deciziile adoptate;

·acțiunile finanțate, inclusiv complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate de alte instrumente ale Uniunii, în special Fondul social european (FSE);

·statistici privind rata de reintegrare a beneficiarilor per stat membru;

·lichidarea contribuțiilor financiare furnizate și

·cererile respinse din motive de inadmisibilitate.

Raportul se încheie prin prezentarea principalelor constatări ale studiului care sprijină evaluarea ex-post care acoperă perioada 2014-2020 și a principalelor caracteristici ale Regulamentului privind FEG revizuit pentru perioada 2021-2027.

2. Analiza activităților FEG desfășurate în 2019 și 2020

2.1. Cereri prezentate

În 2019 și 2020, Comisia a primit opt cereri din partea următoarelor șase state membre 5 : Belgia, Spania, Estonia, Germania, Țările de Jos și Finlanda. Cele opt cereri au acoperit un total de 34,6 milioane EUR (contribuție FEG și națională), vizând 10 505 lucrători și 330 de tineri care nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare. Toate acestea solicitaseră deja finanțare din FEG. Detalii privind cererile sunt prezentate în tabelul 1 de mai jos.

Tabelul 1: Cereri prezentate în 2019 și 2020

Cinci dintre aceste opt cereri au fost depuse de statele membre chiar la sfârșitul anului 2020, ca urmare a izbucnirii epidemiei de COVID-19, care are un impact major asupra economiilor statelor membre. Patru state membre (Estonia, Belgia, Finlanda și Țările de Jos) 6 au depus cereri legate de concedieri în trei sectoare afectate în mod special de epidemia de COVID-19: transportul aerian și activități legate de turism. În plus, Spania a depus o cerere în baza criteriului globalizării legate de comerț (EGF/2020/006 ES/Cataluña automotive), pe care a retras-o însă la 4 mai 2021, iar aceasta nu este inclusă în analiza de mai jos.

2.1.1. Cereri prezentate în funcție de cauza concedierii și de criteriul de intervenție

Cele șapte cereri depuse în 2019 și 2020 intrau sub incidența Regulamentului (UE) nr. 1309/2013, care se aplică în cazul concedierilor generate de:

vSchimbări structurale majore în structura comerțului mondial cauzate de globalizare

Trei cereri au fost depuse în baza criteriului comercial, dintre care una (EGF/2020/001 ES/Galicia shipbuilding ancilliary sectors) era justificată de circumstanțe excepționale 7 .

vEfectele crizei economice mondiale

Patru cereri au fost depuse din cauza crizei economice mondiale, dintre care una (EGF/2020/002 EE/Estonia Tourism) a fost justificată de existența unor circumstanțe excepționale  8 .

2.1.2. Cereri prezentate în funcție de sector (NACE Rev. 2) 9

Cele șapte cereri depuse au fost legate de concedieri în 22 de sectoare diferite.

Trei cereri – depuse de Belgia, Estonia și Spania – aparțineau mai multor sectoare de activitate.

Sectoarele vizate au fost următoarele:

1)Prelucrarea metalelor de bază (două cereri)

2)Fabricarea produselor metalice, cu excepția mașinilor și echipamentelor

3)Fabricarea altor echipamente de transport

4)Alte industrii manufacturiere

5)Repararea și instalarea mașinilor și echipamentelor

6)Lucrări de construcții specializate

7)Comerțul cu ridicata și cu amănuntul și repararea autovehiculelor și motocicletelor

8)Comerț cu amănuntul

9)Transporturi terestre și transporturi prin conducte

10)Transporturi pe apă

11)Transport aerian (trei cereri)

12)Antrepozitare și activități auxiliare pentru transporturi (două cereri)

13)Cazare

14)Restaurante

15)Alte activități profesionale, științifice și tehnice

16)Activități de închiriere și leasing

17)Activitățile agențiilor de turism, tur-operatorilor, servicii de rezervare și activități asociate

18)Servicii legate de clădiri și amenajări peisajere

19)Activități creative, artistice și de spectacol

20)Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale

21)Jocuri de noroc și pariuri, și

22)Activități sportive și recreative

Pentru prima dată de la înființarea FEG, au fost depuse cereri pentru următoarele sectoare (numărul sectorului din NACE este între paranteze):

·Comerțul cu ridicata și cu amănuntul și repararea autovehiculelor și motocicletelor (45)

·Transporturi pe apă (50)

·Antrepozitare și activități auxiliare pentru transporturi (52)

·Cazare (55)

·Alte activități profesionale, științifice și tehnice (74)

·Activitățile agențiilor de turism, tur-operatorilor, servicii de rezervare și activități asociate (79)

·Servicii legate de clădiri și amenajări peisajere (81)

·Activități creative, artistice și de spectacol (90)

·Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale (91)

·Jocuri de noroc și pariuri (92)

·Activități sportive și recreative (93)

Cel mai mare număr de lucrători vizați au fost în sectorul transportului aerian (1 715), urmat de cel al antrepozitării și activităților auxiliare pentru transporturi (1 340) și de cel al cazării (775). (A se vedea graficul 1 de mai jos)

Graficul 1: Numărul de lucrători vizați în funcție de sector* (NACE Rev. 2) în perioada 2019-2020

*Patru sectoare (77 10 , 91, 92 și 93) nu sunt incluse în grafic deoarece numărul lucrătorilor concediați în aceste sectoare (cazul Estoniei) nu era cunoscut în etapa de depunere a cererilor. Numărul de lucrători vizați pentru fiecare sector în două cazuri multisectoriale (Estonia și Spania) a fost estimat pe baza numărului de lucrători concediați.

2.1.3. Cereri depuse în funcție de numărul de beneficiari vizați

Cele șapte cereri depuse în 2019 și 2020 au fost legate de 16 387 de concedieri. Numărul total de beneficiari (lucrători și NEET) vizați pentru sprijin din FEG a fost de 9 935. Dintre cei 9 935 de beneficiari vizați, 9 605 erau lucrători disponibilizați, iar 330, tineri NEET (a se vedea tabelul 1 de mai sus). Estonia a solicitat sprijin FEG pentru cel mai mare număr de lucrători (5 060), urmată de Belgia (1 868) și de Țările de Jos (1 201). Cererea Belgiei a inclus 330 de tineri NEET, care au fost, de asemenea, vizați pentru sprijin. Numărul mediu de beneficiari vizați pentru fiecare cerere a fost de 1 419. (A se vedea graficul 2 de mai jos)

Graficul 2: Numărul de beneficiari vizați pentru fiecare stat membru în perioada 2019-2020

Numărul de cereri depuse este specificat între paranteze.

*2 cereri din partea BE: EG/2019/001 BE/Carrefour și EGF/2020/005 BE/Swissport

Numărul total de beneficiari vizați:        9 935

Numărul mediu de beneficiari vizați:        1 419

Dintre lucrătorii vizați, 55 % erau bărbați, 62 % aveau vârste cuprinse între 25 și 54 de ani, iar 88 % erau cetățeni ai UE. Cu toate acestea, profilul lucrătorilor în funcție de sex diferă semnificativ de la un caz la altul. Cererea Belgiei (comerț cu amănuntul) viza femeile într-o proporție de 71 %, iar cererea Estoniei (turism) într-o proporție de 61 %. În schimb, cererile din partea Germaniei și a Spaniei vizau femeile într-o proporție de 4 % și, respectiv, de 6 %. Aceste cereri au fost legate de sectoare prelucrătoare care sunt în mod tradițional „dominate de bărbați” (metale și autovehicule).

Pot apărea diferențe în ceea ce privește numărul lucrătorilor afectați de o concediere și numărul celor vizați pentru sprijin FEG, deoarece statul membru poate decide să se concentreze asupra anumitor grupuri, cum ar fi lucrătorii cei mai vulnerabili, cei care se confruntă cu dificultăți excepționale pe piața forței de muncă și/sau cei care au cea mai mare nevoie de asistență. Sprijinul standard disponibil pentru lucrătorii disponibilizați din statele membre ar putea fi suficient, în unele cazuri, pentru o reintegrare rapidă pe piața forței de muncă sau, în anumite cazuri, lucrătorii ar putea opta pentru pensionarea anticipată.

Graficul 3: Profilul lucrătorilor vizați în funcție de sex și pentru fiecare cerere

Graficul 4: Profilul lucrătorilor vizați în funcție de sex

Graficul 5: Profilul lucrătorilor vizați în funcție de cetățenie

Graficul 6: Profilul lucrătorilor vizați în funcție de vârstă

2.1.4. Cereri depuse în funcție de suma solicitată

Contribuția financiară din FEG completează măsurile luate de statele membre la nivel național, regional și local. Statul membru solicitant trebuie să se asigure că măsurile specifice care beneficiază de o contribuție financiară din FEG nu primesc alt sprijin financiar din bugetul UE și că acestea respectă normele privind ajutoarele de stat. Măsurile sprijinite de FEG nu înlocuiesc măsurile de care sunt responsabile societățile în virtutea dreptului intern sau a acordurilor colective.

Fiecare stat membru care solicită sprijin FEG trebuie să conceapă un pachet coordonat de măsuri adaptate cât mai bine profilurilor beneficiarilor vizați și să stabilească suma pe care dorește să o obțină. Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 prevede o rată maximă de cofinanțare din FEG de 60 %.

A fost solicitată o sumă totală de 19 733 416 EUR pentru sprijinul FEG pentru cele șapte cazuri. Belgia a solicitat cea mai mare sumă (5 351 252 EUR) pentru două cereri, urmată de Țările de Jos (5 019 218 EUR) și de Estonia (4 474 480 EUR), fiecare pentru câte o singură cerere. Contribuțiile FEG solicitate au variat de la 1 081 706 EUR la 5 019 218 EUR, cu o medie de 3 288 903 EUR per stat membru și de 2 819 059 EUR per cerere.

Graficul 7: Sume totale (în EUR) solicitate din FEG pentru fiecare stat membru în perioada 2019-2020

Numărul de cereri depuse este specificat între paranteze.

Suma totală solicitată din FEG:            19 733 416 EUR

Suma medie solicitată din FEG per stat membru:    3 288 903 EUR

2.1.5. Cereri depuse în funcție de suma solicitată pentru fiecare beneficiar

Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 nu limitează suma totală solicitată. Suma solicitată pentru fiecare beneficiar vizat poate varia în funcție de situația de pe piața forței de muncă afectată, de circumstanțele individuale ale beneficiarilor vizați, de măsurile deja prevăzute de statul membru și de costul furnizării serviciilor în statul membru în cauză.

Cele de mai sus explică motivul pentru care cuantumul propus al sprijinului FEG pentru fiecare beneficiar în 2019 și 2020 a variat de la 884 EUR la 4 179 EUR, cu o medie de 1 986 EUR. Cea mai mare sumă medie per beneficiar a fost solicitată de Țările de Jos (4 179 EUR), iar cea mai mică de Estonia (884 EUR).

Graficul 8: Suma (în EUR) solicitată din FEG pentru fiecare beneficiar și fiecare stat membru în perioada 2019–2020

Numărul de cereri depuse este specificat între paranteze.

Suma medie solicitată din FEG pentru fiecare beneficiar:        1 986 EUR

2.2. Deciziile adoptate și contribuțiile acordate

În perioada 2019-2020, Parlamentul European și Consiliul au adoptat o decizie pentru a mobiliza finanțarea FEG. În total, cofinanțarea din FEG acordată a fost de 2 054 400 EUR pentru lucrătorii vizați concediați în sectoarele auxiliare ale construcției de nave din Spania. Cererea era legată de 960 de lucrători disponibilizați din șase sectoare și 38 de întreprinderi situate în regiunea de nivelul NUTS 2 Galicia. Dintre cei 500 de lucrători vizați care trebuiau să beneficieze de măsuri (reprezentând 52 % dintre lucrătorii concediați), 94 % erau bărbați, 78 % aveau vârste cuprinse între 30 și 54 de ani, iar 97 % erau cetățeni ai UE.

2.2.1. Acțiuni finanțate cu asistența FEG

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013, o contribuție financiară din partea FEG poate sprijini măsurile active de pe piața muncii care fac parte dintr-un pachet coordonat de servicii personalizate, concepute pentru a facilita reinserția beneficiarilor vizați, în special a persoanelor defavorizate, a persoanelor în vârstă și a tinerilor fără loc de muncă, într-un loc de muncă sau într-o activitate independentă.

Măsurile active de ocupare a forței de muncă aprobate în 2020 pentru contribuția FEG au constat, în principal, în următoarele:

·orientare profesională;

·asistență personalizată intensivă pentru căutarea unui loc de muncă și corelarea între posturile vacante și candidații corespunzători;

·diverse cursuri de recalificare, perfecționare și formare profesională; formare orizontală și privind competențele non-tehnice și formare antreprenorială;

·consiliere și mentorat pentru reangajare și mentorat în etapele inițiale ale încadrării la noul loc de muncă;

·stimulente pentru plasarea personalului disponibilizat și

·diverse alocații (pentru căutarea locurilor de muncă, formare) și contribuții (pentru navetă, îngrijitori de persoane dependente).

La elaborarea pachetelor de sprijin, statele membre au luat în considerare pregătirea, experiența și nivelul educațional al beneficiarilor individuali, mobilitatea acestora și oportunitățile actuale sau potențiale de locuri de muncă în regiunile în cauză.

2.2.2. Complementaritatea cu acțiunile finanțate din Fondul social european (FSE)

FEG vizează sporirea capacității de inserție profesională și facilitarea reintegrării profesionale a beneficiarilor vizați prin măsuri active pe piața forței de muncă. Prin urmare, fondul completează FSE, care este principalul instrument al UE pentru promovarea ocupării forței de muncă.

Complementaritatea celor două fonduri rezidă în abilitatea lor de a aborda aceste aspecte în funcție de două perspective temporale diferite. FEG sprijină lucrătorii concediați sau care desfășoară o activitate independentă în urma unor concedieri colective specifice de mare amploare care au avut loc într-o perioadă scurtă de timp. Acesta oferă sprijin european concret într-o situație de criză.

FEG le permite statelor membre să ofere beneficiarilor vizați un ajutor mai cuprinzător și mai personalizat, inclusiv măsuri la care aceștia nu ar avea acces în mod normal (de exemplu, învățământ secundar sau superior). FEG oferă posibilitatea de a concepe servicii personalizate pentru nevoile fiecărui lucrător disponibilizat, care să depășească cu mult cursurile și acțiunile standard. În schimb, sprijinul FSE vizează, de obicei, o populație mai largă (atât persoanele care au un loc de muncă, cât și șomerii).

În plus, lucrătorii despre care se consideră că au beneficiat cel mai mult de asistență din partea FEG au fost cei din grupurile cele mai vulnerabile de lucrători afectați, inclusiv lucrătorii vârstnici, lucrătorii cu un nivel scăzut de calificare, cei proveniți din familii de migranți și femeile (în special mamele singure). FEG permite statelor membre să asigure un raport mai bun între consilieri și beneficiari și un sprijin pe termen mai lung. Toate acestea sporesc perspectivele beneficiarilor de a-și îmbunătăți situația.

FSE sprijină, în mod anticipat, obiectivele strategice pe termen lung (de exemplu, creșterea capitalului uman și gestionarea schimbării) prin programe multianuale.

Măsurile FEG și FSE sunt utilizate uneori de statele membre pentru a se completa reciproc, oferind soluții atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. La nivelul cazurilor, FEG se bazează, în mod normal, pe măsurile existente pe plan național sau în cadrul FSE, completându-le sau oferind măsuri suplimentare diferite. Criteriul decisiv este capacitatea instrumentelor disponibile de a-i sprijini pe beneficiarii vizați, rămânând la latitudinea statelor membre să selecteze și să programeze instrumentele și măsurile cele mai adecvate pentru atingerea obiectivelor dorite.

În conformitate cu principiul subsidiarității, decizia de a solicita finanțare din partea FSE sau a FEG este luată la nivelul statului membru. Este responsabilitatea statelor membre să gestioneze complementaritatea dintre cele două fonduri în cel mai bun mod, ținând cont de condițiile locale predominante la momentul respectiv.

Conform dispozițiilor articolului 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013, toate statele membre trebuie să instituie mecanismele necesare pentru evitarea oricărui risc de dublă finanțare din partea instrumentelor financiare ale UE. În majoritatea statelor membre, autoritatea de gestionare a FSE este responsabilă, de asemenea, de punerea în aplicare a FEG. Aceasta le oferă statelor membre posibilitatea de a asigura complementaritatea diferitelor intervenții.

2.3. Cereri respinse

În perioada 2019-2020, o cerere depusă de Belgia (EGF/2019/001 BE/Carrefour) a fost respinsă, deoarece Consiliul 11 a considerat că nu a fost demonstrată suficient legătura dintre concedieri și schimbările structurale majore în structura comerțului mondial ca urmare a globalizării, astfel cum se prevede la articolul 2 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013. Parlamentul European a sprijinit pe deplin propunerea Comisiei, însă autoritatea bugetară nu a ajuns încă la un acord în acest caz.

2.4. Rezultate obținute de FEG

Principalele surse de informații privind rezultatele obținute de FEG sunt rapoartele finale ale statelor membre, care trebuie prezentate în termen de cel mult șase luni de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare. Acestea sunt completate de informațiile oferite de statele membre în cadrul contactelor lor directe cu Comisia, în cursul reuniunilor și al conferințelor și prin activitățile de evaluare și de audit. Principalele rezultate și date raportate de statele membre în 2019 și 2020 sunt rezumate în prezenta secțiune și în tabelul 2.

2.4.1. Rezumatul rezultatelor raportate în 2019 și 2020

În 2019 și 2020, Comisia a primit 16 rapoarte finale pentru cazurile cofinanțate de FEG puse în aplicare de 11 state membre în perioada iulie 2016 - iunie 2020. Toate aceste cazuri au făcut obiectul evaluării ex-post 12 .

Aceste rapoarte finale au arătat că 6 235 de lucrători (56 % dintre lucrătorii sprijiniți) și 112 NEET, reprezentând un total de 55 % dintre cei 11 511 beneficiari FEG, și-au găsit noi locuri de muncă până la sfârșitul perioadei de punere în aplicare a FEG (5 695 ca angajați și 652 ca lucrători independenți). Aproximativ 5 % dintre beneficiari erau încă în perioada de educație sau formare, 27 % erau șomeri sau inactivi din diferite motive, iar pentru 13 % dintre beneficiari statutul profesional nu a fost disponibil. Rata medie a beneficiarilor care au avut acces la măsuri (și anume, numărul beneficiarilor sprijiniți prin FEG comparativ cu cei vizați inițial de măsuri) a fost de 74 % și a variat considerabil, de la 9 % la 100 %.

Rapoartele finale ale statelor membre prezintă modul în care lucrătorii disponibilizați beneficiază de măsuri personalizate și adaptate care îi ajută să se orienteze către căi alternative de ocupare a forței de muncă. Aceste rapoarte au confirmat, de asemenea, că FEG aduce o valoare adăugată acțiunilor pe care le pot întreprinde statele membre pentru a-i ajuta pe beneficiarii vizați să își găsească noi locuri de muncă și să se repoziționeze pe piața forței de muncă.

Tabelul 2: Rapoarte finale primite în 2019 și 2020

* Situația pe piața forței de muncă a beneficiarilor prezentată în acest tabel reflectă, în principiu, situația de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare.
** „Inactiv” înseamnă că persoanele nu mai sunt disponibile pentru piața muncii din diferite motive personale, cum ar fi pensionarea.

* Situația pe piața forței de muncă a beneficiarilor prezentată în acest tabel reflectă, în principiu, situația de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare.
** „Inactiv” înseamnă că persoanele nu mai sunt disponibile pentru piața muncii din diferite motive personale, cum ar fi pensionarea.

2.4.2. Rata de reintegrare a beneficiarilor sprijiniți

Pe baza rapoartelor finale primite în 2019 și 2020, în medie, 55 % dintre beneficiari au găsit un nou loc de muncă în termen de șase luni de la încheierea unei intervenții din partea FEG. Cu toate acestea, rata de reintegrare a lucrătorilor sprijiniți a variat de la 28 % (în Franța) la 92 % (în Finlanda). A se vedea tabelul 2.

Conform rapoartelor finale, beneficiarii FEG tind să aibă un nivel de instruire relativ mai scăzut decât media și, prin urmare, un număr mai mic de competențe transferabile. În condiții normale, acest lucru le reduce șansele de angajare și îi face mai vulnerabili pe piața forței de muncă. În plus, FEG își propune să ofere sprijin mai ales în regiunile care au fost afectate în mod deosebit de restructurări. Prin urmare, rata medie de 56 % a lucrătorilor sprijiniți reintegrați la sfârșitul perioadei de punere în aplicare, comparativ cu 47 % în perioada de programare anterioară, este un rezultat încurajator. Această îmbunătățire trebuie însă să fie interpretată cu prudență, deoarece perioada de punere în aplicare pentru anii 2014-2020 (24 de luni sau mai mult dacă punerea în aplicare a început mai devreme) este doar parțial comparabilă cu cea din perioada de programare anterioară, 2007-2013 13 .

Dintre rapoartele finale primite în 2019 și 2020, doar trei cazuri au vizat NEET. Până la momentul prezentării rapoartelor finale, 29 % dintre tinerii NEET sprijiniți prin FEG erau angajați sau lucrători independenți, iar alți 11 % își reluaseră educația.

Evaluarea la jumătatea perioadei 14 a constatat că nu exista nicio corelație între cheltuielile aferente unui caz și o îmbunătățire a ratei de reangajare. Pe baza observațiilor formulate de statele membre în rapoartele lor finale, reintegrarea este influențată de următorii factori:

Øprosperitatea economică și capacitatea de absorbție a piețelor forței de muncă locale și regionale. Prin urmare, rata de reintegrare poate varia considerabil în funcție de sectorul economic și de zona în cauză;

Øeducația și competențele lucrătorilor disponibilizați;

Øcapacitatea de adaptare a măsurilor la nevoile lucrătorilor disponibilizați;

Ømăsura în care beneficiarii sau reprezentanții acestora sunt implicați încă de la început în conceperea și punerea în aplicare a asistenței FEG;

Øcapacitatea instituțională a statelor membre și experiența acestora în a acorda asistență în ceea ce privește restructurările.

În plus, rata de reintegrare este înregistrată la sfârșitul perioadei de punere în aplicare. În consecință, aceasta oferă doar un instantaneu al situației profesionale a beneficiarilor la momentul colectării datelor.

Factorii menționați mai sus au o influență majoră asupra numărului de beneficiari care își găsesc un nou loc de muncă până la finalizarea punerii în aplicare. Prin urmare, succesul FEG nu ar trebui măsurat numai prin numărul de lucrători reintegrați, ci și prin efecte pe termen mai lung, cum ar fi dobândirea de noi competențe, calificări, încredere în sine, sentimente de responsabilizare și rețele sociale în urma participării la măsurile FEG. Conform informațiilor primite de la statele membre, ratele de reintegrare tind să crească în primele șase luni de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare și continuă să crească pe termen mediu (18 luni după sfârșitul perioadei de punere în aplicare). Această tendință arată că efectele pe termen lung ale măsurilor FEG au ca rezultat o abordare mai proactivă a căutării unui loc de muncă.

În plus, lecțiile învățate din procesul de concepere și de punere în aplicare au fost luate în considerare la nivel național și regional în vederea îmbunătățirii sprijinului acordat lucrătorilor în viitor.

Graficul 9: Rata de reintegrare 15 a beneficiarilor sprijiniți pentru fiecare stat membru

Numărul de cazuri FEG este specificat între paranteze.

2.4.3. Evaluarea calitativă a rapoartelor finale prezentate în 2019 și 2020

Pachetele de sprijin ale statelor membre pentru beneficiarii vizați includ o gamă largă de măsuri de asistență personalizată pentru căutarea unui loc de muncă, de plasare pe piața muncii a personalului disponibilizat și de (re)calificare. Cele mai mari sume au fost cheltuite pentru trei categorii:

·Asistență pentru căutarea de locuri de muncă și gestionarea cazurilor: 12,3 milioane EUR (28 % din totalul serviciilor personalizate)

Aceasta a fost una dintre măsurile cel mai frecvent oferite. Măsura a inclus servicii generale de informare pentru lucrători/NEET, orientare profesională, servicii de consiliere, mentorat, asistență pentru plasarea pe piața muncii a personalului disponibilizat, interviuri individuale cu beneficiarii pentru a le stabili traiectoria de reintegrare adaptată sau pentru a le evalua competențele, ateliere cu privire la redactarea CV-urilor și la încrederea în sine, consiliere psihologică, grupuri colegiale și sprijin pentru tranziția către un nou loc de muncă. Această măsură a fost oferită unui număr de 15 022 de beneficiari în 18 dintre cele 19 cazuri.

·Formare și reconversie profesională: 12,4 milioane EUR (28 % din totalul serviciilor personalizate)

Aceasta a fost o măsură utilizată la fel de frecvent ca măsura de mai sus, oferită unui număr de 5 525 de beneficiari din toate cazurile raportate. Această măsură este adaptată la necesitățile și la dorințele beneficiarilor FEG, luând în considerare în același timp cerințele piețelor locale sau regionale ale forței de muncă și ale sectoarelor care ar putea crea locuri de muncă. Oferta de formare are adesea o sferă mai extinsă decât cea oferită în mod obișnuit la nivel național. Aceasta poate varia de la formare profesională până la programe complete de studii universitare, cursuri de limbi străine etc.

·Promovarea antreprenoriatului: 8,7 milioane EUR (20 % din totalul serviciilor personalizate)

Aceasta a fost a treia măsură ca utilizare, oferită în 16 cazuri și sprijinind 1 020 de beneficiari. Acest sprijin a inclus crearea de întreprinderi, întâlniri de tutorat, activități de mentorat și stimulente financiare sub formă de granturi pentru înființarea de întreprinderi.

Diferențele semnificative de la un caz la altul în ceea ce privește ratele beneficiarilor care au avut acces la măsuri (între 9 % și 100 %) depind în mare măsură de motive personale (beneficiari care nu doresc să participe) și de circumstanțe contextuale (situația de pe piața forței de muncă). Cu toate acestea, este posibil ca modul în care au fost concepute și puse în aplicare măsurile să fi avut, de asemenea, un impact.

De exemplu, în cazul Ericsson din Suedia, piața forței de muncă era mai puternică decât se preconizase la momentul depunerii cererii, reducând nevoia de sprijin FEG, deoarece numeroși lucrători și-au găsit un nou loc de muncă pe cont propriu. În Estonia (cazul legat de petrol și produse chimice), datorită situației pozitive de pe piața forței de muncă și datorită faptului că mai multe măsuri oferite au fost similare cu cele oferite la nivel național, s-a redus nevoia de sprijin FEG. În Spania, principala cauză a participării mai scăzute a fost legată de procedurile naționale, care au condus la întârzieri ale punerii în aplicare (cazul Comunidad Valenciana automotive) și la o lipsă generală de încredere, la demotivare și la scăderea stimei de sine din cauza lipsei de sprijin pe o perioadă lungă (cazul Galicia wearing apparel).

În ceea ce privește eficacitatea operațională, cazul FEG din Finlanda (Microsoft 2) poate fi considerat un mare succes și un exemplu de bune practici. La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 92 % dintre lucrători fuseseră reangajați. Rata de absorbție 16 a fost, de asemenea, mare: 83 % din fondurile FEG au fost utilizate. Printre elementele-cheie care au jucat un rol important în obținerea unor rezultate atât de bune se numără:

1)o reacție foarte rapidă la concedieri și demararea timpurie a măsurilor cu finanțarea națională;

2)o cooperare strânsă între fostul angajator, autoritățile regionale și naționale, birourile serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) și furnizorii de servicii;

3)experiența cu privire la proiectele FEG anterioare acumulată prin intermediul grupurilor existente de coordonare a proiectelor și al rețelelor de experți în domeniul FEG 17 și

4)personalizarea formării în funcție de nevoile fiecărui beneficiar.

Rapoartele finale arată că sprijinul FEG:

1)crește numărul și diversitatea serviciilor oferite;

2)ajută un număr mai mare de lucrători;

3)permite testarea unor măsuri „inovatoare” și

4)consolidează parteneriatele dintre părțile interesate (de exemplu, organismele guvernamentale și organizațiile lucrătorilor sau furnizorii de formare).

FEG promovează oportunități de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți, prin intermediul unor cursuri de formare personalizate, care vizează îmbunătățirea și actualizarea competențelor. Programele educaționale pe termen lung sunt, de asemenea, eligibile pentru finanțarea FEG. De exemplu, în Suedia și în Finlanda, beneficiarii FEG au avut la dispoziție un spectru larg de posibilități de educație, variind de la cursuri de formare punctuale până la programe complete de studii universitare. Prin finanțarea FEG, s-au obținut servicii care nu ar fi putut fi furnizate prin intermediul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă.

În Germania (cazul Goodyear), grupurilor dezavantajate și vulnerabile li s-au oferit măsuri suplimentare și foarte personalizate, inclusiv sprijin psihologic, gestionarea stresului, consultări cu privire la probleme personale precum datoriile și dependența, cursuri de limbă și de alfabetizare pentru adulți etc., de care nu ar fi beneficiat în lipsa FEG. Pentru lucrătorii cu vârste de cel puțin 60 de ani, au fost oferite diverse formate de grupuri colegiale pentru a promova voluntariatul și schimburile sociale, iar acestea au fost foarte bine primite. 

Măsurile FEG țin seama de contextul socioeconomic, permițându-le beneficiarilor să participe prin alocații de mobilitate sau prin sprijinirea îngrijirii copiilor. S-a procedat astfel în Spania, unde costurile de îngrijire a copiilor au fost acoperite pentru lucrătorii care participau la activități de formare.

În Italia, cazul Almaviva este un bun exemplu în care FEG a permis testarea unor măsuri inovatoare, cum ar fi un voucher de redistribuire pe care persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă îl puteau folosi, atât în cadrul agențiilor de ocupare a forței de muncă publice, cât și în cadrul celor private, pentru a achiziționa servicii intensive de asistență pentru căutarea unui loc de muncă.

În Belgia, au fost testate mai multe inovații în cadrul cazurilor FEG. Cazul Caterpillar a fost deosebit de bogat din punctul de vedere al varietății soluțiilor propuse pentru lucrători. Cea mai inovatoare măsură a fost alocarea unor resurse umane și financiare semnificative pentru stimularea spiritului antreprenorial, ceea ce a dus la punerea în aplicare a 117 proiecte. În plus, o serie de inovații au fost integrate în oferta „standard” pentru lucrătorii concediați, în special în ceea ce privește atenția acordată factorilor psihologici și emoționali și proiectul Coup de Boost, care vizează tinerii NEET.

2.5. Execuția financiară

2.5.1. Contribuții ale FEG

În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 18 , FEG nu trebuie să depășească o sumă anuală maximă de 150 de milioane EUR (la prețurile din 2011).

Contribuția FEG este plătită statului membru într-o singură tranșă, ca o prefinanțare de 100 %, în termen de 15 zile de la aprobarea de către autoritatea bugetară a deciziei de mobilizare a FEG.

În cursul perioadei de raportare, autoritatea bugetară a aprobat o contribuție FEG în valoare totală de 2 054 400 EUR 19 . Din costurile estimate ale serviciilor personalizate 20 , 8 % au fost pentru cheltuielile aferente atelierelor pregătitoare, 8 % pentru orientarea profesională, 52 % pentru formare, 12 % pentru activități intensive de asistență pentru căutarea unui loc de muncă, 18 % pentru alocații și stimulente și 2 % pentru îndrumare după reintegrarea profesională.

2.5.2. Asistență tehnică

În temeiul articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 și la inițiativa Comisiei, până la 0,5 % din resursele financiare FEG disponibile pentru un an pot fi utilizate pentru asistență tehnică. Această sumă trebuie utilizată pentru finanțarea activităților necesare punerii în aplicare a Regulamentului privind FEG, precum pregătirea, monitorizarea, culegerea de date, crearea unei baze de cunoștințe, sprijin administrativ și tehnic, activități de informare și comunicare, precum și audit, control și evaluare.

Pentru asistența tehnică, autoritatea bugetară a pus la dispoziție 610 000 EUR pentru 2019 și 345 000 EUR pentru 2020.

Tabelul 3.1: Cheltuieli legate de asistența tehnică în 2019

Tabelul 3.2: Cheltuieli legate de asistența tehnică în 2020

2.5.3. Nereguli raportate

În 2019 și 2020, nu au fost semnalate Comisiei nereguli în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1309/2013.

2.5.4. Lichidarea contribuțiilor financiare ale FEG

Procedurile pentru lichidarea contribuțiilor financiare ale FEG sunt prevăzute la articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013. Un caz FEG este închis atunci când raportul final cu toate informațiile solicitate a fost trimis Comisiei, toate rambursările datorate au fost achitate și nicio altă acțiune nu trebuie întreprinsă de către statul membru sau de către Comisie. Rămâne obligația de a păstra, timp de trei ani, toate documentele justificative pentru a le pune la dispoziția Comisiei și a Curții de Conturi [articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013].

În 2019 și 2020, 19 cazuri, puse în aplicare în perioada martie 2012 - septembrie 2019, au fost închise. Rata medie de absorbție a fost de 58 %, cea mai scăzută rată fiind de 20 %, iar cea mai ridicată de 85 %. Suma totală a fondurilor necheltuite rambursate Comisiei a fost de 26 512 409 EUR, reprezentând 42 % din contribuțiile FEG acordate. Detalii privind respectivele cazuri sunt prezentate în tabelul 4 de mai jos.

Rata de absorbție a contribuției financiare din FEG variază semnificativ de la un stat membru la altul (a se vedea graficul 10), cele mai scăzute rate medii fiind observate în Italia (24 %), Grecia (28 %) și Spania (30 %) și cele mai ridicate în Finlanda (84 %), Franța (74 %) și Irlanda (72 %).

Graficul 10: Rata medie de absorbție per stat membru (% din contribuția FEG acordată)

Numărul de cazuri FEG este specificat între paranteze.

Există numeroase motive pentru care statele membre nu au utilizat integral sumele acordate. Deși statele membre sunt încurajate să facă previziuni bugetare realiste pentru pachetul coordonat de servicii personalizate, nu se poate efectua întotdeauna o planificare corespunzătoare în etapa de depunere a cererilor. De asemenea, statele membre tind să supraestimeze bugetele și să includă o marjă de siguranță ridicată în calculele lor inițiale, pentru a reduce riscul de cheltuieli excesive sau pentru că există multe necunoscute atunci când se depun cererile, cum ar fi profilurile și nevoile potențialilor beneficiari.

Numărul de lucrători care doresc să participe la măsurile propuse tinde să fie supraevaluat în faza de planificare. Un nivel de participare mai scăzut decât cel preconizat poate fi cauzat de factori personali neprevăzuți, și anume de faptul că lucrătorii își găsesc un nou loc de muncă pe cont propriu, de lipsa de motivație sau de optarea pentru pensionarea anticipată. În plus, unii lucrători pot opta pentru măsuri mai ieftine în locul celor mai scumpe sau pentru măsuri pe termen scurt în locul celor pe termen lung.

Alte motive pentru nivelul scăzut al cheltuielilor au constat în întârzieri în demararea măsurilor, lipsa unui personal suficient pentru punerea în aplicare, utilizarea insuficientă a flexibilității disponibile pentru a realoca fondurile între posturile bugetare sau o finanțare mai mare decât se preconizase inițial la nivelul statelor membre.

Comisia continuă să ofere îndrumare statelor membre, încă din etapa de depunere a cererilor, pentru a încuraja gestionarea optimă a fondurilor și pentru a îmbunătăți rata de punere în aplicare. Întocmirea bugetului măsurilor și previziunile de participare a lucrătorilor la activități în cursul perioadei de 24 de luni ar trebui să se amelioreze odată cu experiența dobândită. Comisia constată îmbunătățiri, de asemenea, în ceea ce privește capacitățile diferitelor structuri de coordonare și de punere în aplicare, precum și calitatea comunicării între nivelurile naționale și cele regionale/locale.

Tabelul 4: Cazuri închise în 2019 și 2020

2.6. Activități de asistență tehnică întreprinse de Comisie

2.6.1. Informare și publicitate: site-ul internet

Articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 prevede obligația Comisiei de a crea, a întreține și a actualiza un site internet, disponibil în toate limbile Uniunii.

În 2019 și 2020, Comisia a actualizat regulat site-ul internet al FEG 21 cu informații relevante. Acesta oferă îndrumare pentru depunerea cererilor, informații privind cererile acceptate și respinse, precum și date și cifre-cheie cu privire la cererile FEG anterioare. De asemenea, utilizatorii pot găsi datele persoanelor de contact pentru FEG din statele membre și linkuri către publicații, știri și evenimente legate de FEG organizate de Comisie și de statele membre.

2.6.2. Reuniuni cu autoritățile naționale și cu părțile interesate FEG

Cea de a 23-a și cea de a 24-a reuniune a persoanelor de contact pentru FEG 22 au avut loc în martie 2019 (la Atena) și, respectiv, în octombrie 2019 (la Bruxelles). În cadrul reuniunilor s-au dezbătut subiecte precum cazurile în curs și cererile FEG planificate, Sistemul de gestionare a fondurilor în Uniunea Europeană (SFC2014), evaluarea ex-post a FEG pentru perioada 2014-2020, chestiuni juridice și de audit, protecția datelor, opțiunile simplificate în materie de costuri, propunerea Comisiei pentru regulamentul post-2020, schimbul de bune practici care decurg din cazurile FEG și alte aspecte relevante.

Două seminare de colaborare în rețea au fost organizate în același timp cu reuniunile persoanelor de contact. Ele au avut drept subiect monitorizarea și evaluarea FEG post-2020 și legătura dintre locurile de muncă verzi și FEG.

Seminarul de la Atena a fost completat de vizite de proiect, care au oferit posibilitatea schimbului de experiență inter pares și a întâlnirii cu beneficiarii. Ambele seminare s-au bucurat de participarea reprezentanților statelor membre, a părților interesate și a organismelor de punere în aplicare a FEG.

Evenimentele legate de FEG planificate în martie și octombrie 2020 au fost anulate din cauza pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, la 17 martie 2020, a avut loc o reuniune online dedicată evaluării ex-post.

2.6.3. Sistemul de schimb electronic de date (SFC2014)

În 2014, Comisia a urmărit să simplifice și mai mult procedurile, prin includerea FEG în Sistemul de gestionare a fondurilor în Uniunea Europeană (SFC2014), care este sistemul de schimb electronic de date cu statele membre. Începând cu aprilie 2015, statele membre depun cereri FEG online printr-un proces ghidat de depunere a cererilor, iar din august 2016 depun, de asemenea, rapoarte finale FEG prin intermediul SFC2014. Utilizarea SFC2014 pentru FEG a condus la prezentarea unor cereri mai corecte și complete. Acest lucru a facilitat colectarea și prelucrarea datelor, iar raportarea rezultatelor FEG a fost mai rapidă. Solicitarea sprijinului FEG prin intermediul SFC2014 a contribuit la reducerea timpului dintre depunerea unei cereri de către un stat membru și adoptarea de către Parlamentul European și Consiliu a propunerii Comisiei.

2.6.4. Evaluarea ex-post a FEG pentru perioada 2014-2020

În conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013, Comisia efectuează o evaluare ex-post a FEG. Scopul evaluării este de a examina eficacitatea, durabilitatea, eficiența, coerența, relevanța și valoarea adăugată europeană a FEG. Evaluarea a vizat toate cazurile FEG pentru care s-au primit cereri între 2014 și 31 decembrie 2019.

În 2019, Comisia a selectat un prestator extern de servicii care să efectueze în 2020 un studiu pentru a sprijini evaluarea și a furniza un raport care să ofere răspunsuri la întrebările de evaluare sub formă de constatări, concluzii și recomandări. Dovezile au constat în cercetări documentare, sondaje orientate și interviuri aprofundate cu părțile interesate de la nivelul UE și de la nivel național și cu beneficiarii FEG, precum și o consultare publică pe internet. Au fost pregătite studii de caz individuale pentru toate cazurile evaluate 23 și au fost trimise împreună cu raportul. Raportul contractantului a fost acceptat de Comisie în decembrie 2020. Acesta va sprijini evaluarea, care va fi publicată sub forma unui document de lucru al serviciilor Comisiei (SWD) până la sfârșitul anului 2021.

Constatările studiului extern 24 arată (la fel ca evaluarea la jumătatea perioadei 2014-2020) că, în ansamblu, FEG a reușit să ofere sprijin și să dea dovadă de solidaritate cu lucrătorii, cu persoanele care desfășoară o activitate independentă și (în unele cazuri) cu tinerii afectați de evenimente majore de restructurare.

În plus, FEG a creat o adevărată valoare adăugată europeană prin creșterea numărului și a diversității serviciilor oferite lucrătorilor concediați, precum și a nivelului lor de intensitate. Asistența oferită a ajutat la creșterea stimei de sine a beneficiarilor, care au adoptat ulterior o abordare mai proactivă în căutarea unui loc de muncă. În ceea ce privește evaluarea eficacității FEG, principala constatare a studiului a fost o creștere a ratei medii de reinserție pe piața muncii a lucrătorilor concediați. Aceasta a crescut de la 49 % (în perioada 2007-2013) la aproximativ 60 % (în perioada 2014-2020), dar variind, în funcție de cazuri, de la un nivel minim de 18 % la un nivel maxim de 94 %. În plus, fondul rămâne relevant și util, deși există posibilitatea de a se reexamina domeniul său de aplicare în ceea ce privește persoanele vizate și circumstanțele în care acestea sunt vizate, de a simplifica sau de a scurta procedurile administrative, de a îmbunătăți vizibilitatea rezultatelor și de a monitoriza mai bine rezultatele intervențiilor FEG.

3. Regulamentul privind FEG 2021-2027 25

La 28 aprilie 2021, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul privind FEG pentru perioada 2021-2027, care se aplică de la 1 ianuarie 2021. Fondul devine Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați. Acest lucru subliniază obiectivul principal al FEG, și anume acela de a da dovadă de solidaritate la nivelul UE față de lucrătorii care și-au pierdut locul de muncă, ajutându-i să se adapteze la schimbările structurale.

Având în vedere că scopul FEG este de a oferi sprijin financiar în situații de urgență și în circumstanțe specifice neprevăzute, fondul rămâne un instrument special în afara plafoanelor bugetare din cadrul financiar multianual. Prin urmare, FEG nu are un buget anual, ci un plafon maxim anual care poate fi mobilizat dacă este necesar. Suma maximă care ar putea fi utilizată de FEG pentru perioada 2021-2027 este de 1,467 miliarde EUR (în prețuri actuale), cu o medie de 209,6 milioane EUR (în prețuri actuale) pe an.

Pentru a se asigura că FEG intervine mai eficient și este mai favorabil incluziunii și mai flexibil pentru a răspunde provocărilor economice actuale și viitoare și schimbărilor de pe piața forței de muncă, următoarele îmbunătățiri au fost introduse în regulamentul pentru perioada 2021-2027.

§Un domeniu de aplicare mai extins – lucrătorii disponibilizați și persoanele care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat din cauza oricăror evenimente majore de restructurare, generate nu numai de provocările legate de globalizare sau de crizele financiare sau economice, ci și de trecerea la economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, digitalizare, automatizare etc.

§Un prag mai scăzut – cel puțin 200 26 de lucrători disponibilizați sau de persoane care desfășoară o activitate independentă vor declanșa mobilizarea fondului, fapt ce reflectă mai bine dimensiunea medie a întreprinderilor actuale, având în vedere că, în multe state membre, majoritatea lucrătorilor sunt angajați de întreprinderi mici și mijlocii. Concedierea a 200 de lucrători are un impact semnificativ asupra pieței forței de muncă în majoritatea regiunilor.

§Alinierea ratei de cofinanțare a FEG la cea mai mare rată de cofinanțare FSE+ 27 în statul membru în cauză – acest lucru va încuraja țările să solicite finanțări în cel mai eficient mod posibil.

§Un proces de depunere a cererilor și o procedură de mobilizare mai rapide – simplificarea depunerii cererilor va reduce sarcina administrativă pentru statele membre.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a arătat că evenimentele neprevăzute pot cauza pierderi substanțiale de locuri de muncă, demonstrând încă o dată importanța capacității UE de a reacționa rapid și într-un mod flexibil. Caracterul urgent al FEG urmărește să ofere un sprijin rapid din partea UE în cazul unor concedieri în masă neprevăzute, atunci când administrațiile naționale s-ar confrunta cu dificultăți uriașe pentru a face față unor astfel de situații.

În perioada 2021-2027, noile norme FEG vor permite unui număr mai mare de lucrători și de lucrători independenți să beneficieze de fond și vor acoperi costurile serviciilor de sprijin la o rată mai mare. FEG va continua să ofere valoare adăugată europeană prin îmbunătățirea competențelor și a capacității de inserție profesională ale forței de muncă europene, ceea ce va duce la creșterea calității locurilor de muncă, precum și prin consolidarea coeziunii sociale și economice între regiuni și între statele membre.

(1)

În 2019, a fost prezentată Comisiei o cerere FEG (EGF/2019/001 BE/Carrefour), care a fost respinsă de Consiliu. În 2020, au fost depuse șapte cereri FEG (a se vedea tabelul 1 de mai jos), dintre care șase la sfârșitul anului 2020. Dintre cele șapte cereri, doar una a fost aprobată în 2020. Cinci din cele șase cereri depuse la sfârșitul anului 2020 au fost aprobate de Parlamentul European și de Consiliu în 2021, iar una a fost retrasă de Spania (EGF/2020/006 ES/Cataluña automotive) în 2021.

(2)

  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32021R0691 .

(3)

Înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, modificat prin Regulamentul (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2006 și supus Regulamentului (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006.

(4)

JO L 347, 20.12.2013, p. 855–864.

(5)

Cele șase state membre sunt ordonate în funcție de momentul depunerii cererilor.

(6)

Cele patru state membre sunt ordonate în funcție de momentul depunerii cererilor.

(7)

Articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind FEG prevede concedierea într-o perioadă de referință de nouă luni a cel puțin 500 de lucrători din întreprinderi care își desfășoară activitatea în același sector economic definit la nivel de diviziune NACE Revizia 2 și care sunt situate într-o regiune sau în două regiuni învecinate definite la nivelul NUTS 2 într-un stat membru. În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul FEG, o cerere poate face obiectul unei derogări de la aceste criterii în împrejurări excepționale sau deoarece cazul a avut loc pe o piață mică a forței de muncă.

(8)

A se vedea nota de subsol precedentă.

(9)

NACE Rev. 2 – Nomenclatorul statistic al activităților economice din Uniunea Europeană: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-manuals-and-guidelines/-/KS-RA-07-015 .

(10)

Sectorul 77 din NACE Rev. 2 este „Activități de închiriere și leasing”.

(11)

A se consulta: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-13418-2019-INIT/en/pdf .

(12)

  https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=8371&furtherPubs=yes .

(13)

Între 2009 și 2011, perioada de punere în aplicare a fost de 12 luni, în timp ce între 2012 și 2023 a fost de 24 de luni.

(14)

SWD(2018) 192, disponibil la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1562591970533&uri=CELEX:52018SC0192 .

(15)

Rata de reintegrare prezintă statutul profesional la șase luni de la încheierea perioadei de punere în aplicare.

(16)

Rata de absorbție este procentul din contribuția financiară din FEG cheltuit de statul membru în perioada de punere în aplicare specificată în cerere.

(17)

Mulți dintre aceștia sunt foști beneficiari ai FEG care lucrează în prezent în birourile SPOFM și pentru furnizori privați de servicii.

(18)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013, JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

(19)

Această sumă nu include deciziile de asistență tehnică la inițiativa Comisiei Europene.

(20)

Acțiuni în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (a), al articolului 7 alineatul (1) litera (b) și al articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul FEG.

(21)

  https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=326&langId=ro .

(22)

Persoanele de contact sunt desemnate de autoritățile statelor membre responsabile de Fondul european de ajustare la globalizare. Autoritatea fiecărui stat membru își decide reprezentanții.

(23)

Rapoartele individuale privind studiile de caz nu au fost și nu vor fi publicate.

(24)

  https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=ro&pubId=8371&furtherPubs=yes .

(25)

Regulamentul (UE) 2021/691 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 privind Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1309/2013.

(26)

O derogare de la această dispoziție este posibilă pe piețele muncii de dimensiuni reduse și în circumstanțe excepționale.

(27)

Fondul social european Plus.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.8.2021

COM(2021) 486 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU







privind activitățile Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în 2019 și 2020

CUPRINS

1. Date cumulative pentru perioada actuală de programare (1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020)    

Graficul 1: Numărul de cereri prezentate    

Graficul 2: Numărul de cereri în funcție de sector    

Graficul 3: Numărul de lucrători vizați în funcție de sector    

Graficul 4: Numărul de beneficiari vizați pentru fiecare stat membru    

Graficul 5: Numărul lucrătorilor concediați, vizați și sprijiniți    

Graficul 6: Numărul lucrătorilor concediați, vizați și sprijiniți    

Graficul 7: Sume (în EUR) solicitate din FEG pentru fiecare stat membru    

Graficul 8: Suma medie (în EUR) solicitată din FEG pentru fiecare beneficiar și fiecare stat membru    

Tabelul 1: Rapoarte finale transmise    

2. Date cumulative între 2007 și 2020    

Graficul 9: Numărul de cereri prezentate    

Graficul 10: Numărul de lucrători vizați pentru fiecare stat membru    

Graficul 11: Sume (în EUR) solicitate din FEG pentru fiecare stat membru    

Graficul 12: Suma medie (în EUR) solicitată din FEG pentru fiecare beneficiar și fiecare stat membru    

Tabelul 2: Cererile FEG depuse (cu excepția cererilor respinse și retrase)    

Tabelul 3: Cererile FEG pentru fiecare sector    

Graficul 13: Numărul de beneficiari vizați pentru fiecare sector    

1. Date cumulative pentru perioada actuală de programare
(1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020)

În fiecare an sunt disponibile mai multe date pentru a identifica tendințele cererilor și pentru a prezenta o vedere de ansamblu asupra direcției în care se îndreaptă activitățile fondului. Datele din graficele următoare (graficele 1-8) și din tabelul 1 se referă la 54 de cereri 1 depuse de statele membre în perioada 2014-2020 în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006. O sumă totală de 173 400 703 EUR a fost solicitată din FEG pentru măsuri menite să ajute 58 267 de beneficiari vizați 2 .

Graficul 1: Numărul de cereri prezentate între 2014 și 2020

Din 2014 până în 2020, Comisia a primit 23 de cereri legate de criză și 31 de cereri legate de comerț. Numărul total de cereri primite în fiecare an variază, cu o medie de aproximativ 8 cereri pe an. Tabelul 2 arată că Grecia și Finlanda au depus cel mai mare număr de cereri (8 fiecare) în perioada de programare actuală, urmate de Belgia (7) și Spania (6).

Graficul 2: Numărul de cereri în funcție de sector* (NACE Rev. 2) prezentate între 2014 și 2020

*Patru cereri aparțin mai multor sectoare de activitate și, prin urmare, au fost puse la socoteală de mai multe ori.

Numărul total de sectoare:    40

Din 2014 până în 2020, Comisia a primit 54 de cereri legate de o gamă largă de sectoare (40). Cel mai mare număr de cereri a fost depus pentru sectorul comerțului cu amănuntul (6), urmat de sectorul autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor (5) și de sectorul transportului aerian (5).

Tabelul 3 prezintă detalii privind cererile depuse pe sectoare.

Graficul 3: Numărul de lucrători vizați în funcție de sector* (NACE Rev. 2) între 2014 și 2020

* Numărul de lucrători vizați în funcție de sector pentru patru cazuri multisectoriale 3 a fost estimat pe baza numărului de lucrători concediați. 

Numărul total de lucrători vizați:    54 168

Din 2014 până în 2020, Comisia a primit cereri FEG depuse de 12 state membre pentru 54 168 de lucrători vizați din 40 4 de sectoare diferite. Cel mai mare număr de lucrători vizați s-a înregistrat în sectorul autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor (10 299), urmat de sectorul comerțului cu amănuntul (4 943) și sectorul transporturilor terestre și transporturilor prin conducte (4 676).

Numărul total de tineri vizați care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET): 4 099

În perioada 2014-2020, cinci state membre au depus 12 cereri care vizau 4 099 de tineri NEET. Statele membre care au solicitat sprijin pentru NEET au fost: Grecia (4 cereri – 2 098 de NEET), Belgia (3 cereri – 700 de NEET), Irlanda (3 cereri – 446 de NEET), Portugalia (1 cerere – 730 de NEET) și Spania (1 cerere – 125 de NEET).

Graficul 4: Numărul de beneficiari vizați pentru fiecare stat membru între 2014 și 2020

Numărul de cereri este specificat între paranteze.

Numărul total de beneficiari vizați:                    58 267

Numărul mediu de beneficiari vizați per stat membru:        4 856

Între 2014 și 2020, cererile depuse de cele 12 state membre au vizat 58 267 de beneficiari (lucrători și NEET). Belgia a solicitat sprijin pentru cel mai mare număr de beneficiari (11 393), urmată de Franța (9 620) și de Finlanda (7 527).

Numărul beneficiarilor vizați include lucrătorii și tinerii NEET. Tabelul 2 prezintă detaliile privind cererile pentru fiecare an și pentru fiecare stat membru.

Graficul 5: Numărul lucrătorilor concediați, vizați și sprijiniți* între 2014 și 2020

*Pentru opt cazuri, rapoartele finale nu fuseseră prezentate până la 31 decembrie 2020. Prin urmare, numărul total de lucrători sprijiniți este disponibil doar parțial pentru 2018 și nu este disponibil pentru 2020.

Numărul total de lucrători concediați:        75 021

Numărul total de lucrători vizați:        54 168

Numărul total de lucrători sprijiniți*:    34 940

Între 2014 și 2020, au fost depuse 54 de cereri prin care se solicita cofinanțare din FEG pentru un total de 54 168 de lucrători vizați (36 521 de bărbați și 17 647 de femei), reprezentând 72 % din totalul de 75 021 de lucrători concediați.

Graficul 6: Numărul lucrătorilor concediați, vizați și sprijiniți* pentru fiecare stat membru

între 2014 și 2020

* Statele membre marcate cu un asterisc încă au cazuri FEG în curs de punere în aplicare. Prin urmare, numărul total de lucrători sprijiniți nu este încă definitivat.

Numărul total de lucrători concediați:        75 021

Numărul total de lucrători vizați:        54 168

Numărul total de lucrători sprijiniți*:    34 940

Între 2014 și 2020, Belgia a solicitat sprijin pentru cel mai mare număr de lucrători vizați (10 693, reprezentând 89 % din lucrătorii disponibilizați), urmată de Franța (9 620, reprezentând 71 % din lucrătorii disponibilizați) și de Finlanda (7 527, reprezentând 81 % din lucrătorii disponibilizați).

Graficul 7: Sume (în EUR) solicitate din FEG pentru fiecare stat membru între 2014 și 2020

Numărul de cereri este specificat între paranteze.

Sumă totală solicitată din FEG:            173 400 703 EUR

Sumă medie solicitată din FEG per stat membru:    14 450 059 EUR 

Între 2014 și 2020, 12 state membre au solicitat o sumă totală de 173 400 703 EUR din FEG. Grecia a solicitat cea mai mare sumă (40 349 250 EUR, 8 cereri), urmată de Franța (34 716 088 EUR, 5 cereri) și de Finlanda (21 192 607 EUR, 8 cereri).

Tabelul 2 prezintă detaliile privind cererile pentru fiecare an și pentru fiecare stat membru.

Graficul 8: Suma medie (în EUR) solicitată din FEG pentru fiecare beneficiar și fiecare stat membru între 2014 și 2020

Numărul de cereri este specificat între paranteze.

Suma medie solicitată din FEG pentru fiecare beneficiar:    2 976 EUR

În medie, fiecare dintre cele 12 state membre care au solicitat sprijin FEG între 2014 și 2020 a solicitat 2 976 EUR pentru fiecare beneficiar vizat. Cea mai mare sumă medie per beneficiar a fost solicitată de Grecia (5 429 EUR), urmată de Irlanda (4 707 EUR) și de Franța (3 609 EUR).

Tabelul 1: Rapoarte finale transmise între 2014 și 2020

* Situația pe piața forței de muncă a beneficiarilor prezentată în acest tabel reflectă, în principiu, situația de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare.

** „Inactiv” înseamnă că persoanele nu mai sunt disponibile pentru piața muncii din motive personale, cum ar fi pensionarea.

* Situația pe piața forței de muncă a beneficiarilor prezentată în acest tabel reflectă, în principiu, situația de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare.

** „Inactiv” înseamnă că persoanele nu mai sunt disponibile pentru piața muncii din motive personale, cum ar fi pensionarea.

* Situația pe piața forței de muncă a beneficiarilor prezentată în acest tabel reflectă, în principiu, situația de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare.

** „Inactiv” înseamnă că persoanele nu mai sunt disponibile pentru piața muncii din motive personale, cum ar fi pensionarea.

* Situația pe piața forței de muncă a beneficiarilor prezentată în acest tabel reflectă, în principiu, situația de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare.

** „Inactiv” înseamnă că persoanele nu mai sunt disponibile pentru piața muncii din motive personale, cum ar fi pensionarea.

* Situația pe piața forței de muncă a beneficiarilor prezentată în acest tabel reflectă, în principiu, situația de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare.

** „Inactiv” înseamnă că persoanele nu mai sunt disponibile pentru piața muncii din motive personale, cum ar fi pensionarea.

2. Date cumulative între 2007 și 2020

Graficul 9: Numărul de cereri prezentate între 2007 și 2020

Din 2007 până în 2020, Comisia a primit 85 de cereri legate de criză și 81 de cereri legate de comerț. Numărul total de cereri primite în fiecare an variază, cu o medie de aproximativ 12 cereri pe an.

Graficul 10: Numărul de lucrători vizați pentru fiecare stat membru între 2007 și 2020

Numărul de cereri este specificat între paranteze.

Numărul total de lucrători vizați:                    159 198

Numărul mediu de lucrători vizați pentru fiecare stat membru:    7 960

În perioada 2007-2020, 166 de cereri depuse (cu excepția cererilor retrase sau respinse) de 20 de state membre au vizat 159 198 de lucrători. Franța a solicitat sprijin pentru cel mai mare număr de lucrători (19 444, 9 cazuri), urmată de Belgia (17 915, 14 cazuri) și de Germania (15 639, 11 cazuri).

Graficul 11: Sume (în EUR) solicitate din FEG pentru fiecare stat membru între 2007 și 2020

Numărul de cereri este specificat între paranteze.

Suma totală solicitată din FEG:        652 002 420 EUR

Suma medie solicitată din FEG:        32 600 121 EUR 

Între 2007 și 2020, 20 de state membre au solicitat o sumă totală de 652 002 420 EUR din FEG. Franța a solicitat cea mai mare cofinanțare din FEG (99 655 342 EUR, 9 cereri), fiind urmată de Irlanda (67 720 204 EUR, 10 cereri) și de Italia (63 885 181 EUR, 14 cereri).

Graficul 12: Suma medie (în EUR) solicitată din FEG pentru fiecare beneficiar și fiecare stat membru

între 2007 și 2020

Numărul de cereri este specificat între paranteze.

Suma medie solicitată din FEG pentru fiecare beneficiar:    3 993 EUR

În medie, fiecare dintre cele 20 de state membre care au solicitat sprijin FEG între 2007 și 2020 a solicitat 3 993 EUR pentru fiecare beneficiar vizat. Cea mai mare sumă medie per beneficiar a fost solicitată de Austria (14 343 EUR; 6 cazuri și 1 952 de beneficiari), urmată de Danemarca (10 215 EUR; 10 cazuri și 6 234 de beneficiari) și de Irlanda (6 042 EUR; 10 cazuri și 10 763 de beneficiari).

Tabelul 2: Cererile FEG depuse până la 31 decembrie 2020 (cu excepția cererilor respinse și retrase)

Tabelul 3: Cererile FEG pentru fiecare sector depuse până la 31 decembrie 2020

* Cereri legate de concedieri din mai multe sectoare, care au fost, prin urmare, enumerate de mai multe ori în tabel.

Tabelul 4: Numărul de cereri* pentru fiecare sector (NACE Rev. 2) între 2007 și 2020

*Patru cereri aparțin mai multor sectoare de activitate și, prin urmare, au fost puse la socoteală de mai multe ori.

Între 2007 și 2020, Comisia a primit 166 de cereri FEG dintr-o gamă largă de sectoare (49). Cel mai mare număr de cereri a fost primit pentru sectorul fabricării autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor (23), urmat de sectorul fabricării computerelor, produselor electronice și optice (17) și de sectorul fabricării mașinilor și echipamentelor (15).

Graficul 13: Numărul de beneficiari vizați pentru fiecare sector* (NACE Rev. 2) între 2007 și 2020

* Numărul de beneficiari vizați în funcție de sector pentru patru cazuri multisectoriale 5 a fost estimat pe baza numărului de lucrători concediați. 

Patru sectoare (77, 91, 92 și 93) nu sunt incluse în grafic, deoarece numărul lucrătorilor concediați din aceste sectoare era necunoscut în etapa de depunere a cererilor 6 .

Numărul total de beneficiari vizați în 49 de sectoare:    163 297

Între 2007 și 2020, Comisia a primit cereri FEG depuse de 20 de state membre pentru 163 297 de lucrători și NEET disponibilizați. Cel mai mare număr de lucrători a fost vizat în sectorul fabricării autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor (33 202), urmat de sectorul fabricării computerelor, produselor electronice și optice (21 263) și de sectorul fabricării mașinilor și echipamentelor (11 657).

(1)

Cifra se ridică la 59 dacă se iau în considerare cele patru cazuri retrase și cazul respins. Cu toate acestea, cazurile retrase și respinse nu se reflectă în statistici.

(2)

 Numărul de beneficiari vizați estimat de statele membre în faza depunerii cererilor.

(3)

 EGF/2016/003 EE/petroleum and chemicals, EGF/2020/001 ES/Galicia shipbuilding ancillary sectors, EGF/2020/005 EE/Estonia tourism.

(4)

 Patru sectoare (77, 91, 92 și 93) nu sunt incluse în grafic, deoarece numărul lucrătorilor concediați din aceste sectoare era necunoscut în etapa de depunere a cererilor (EGF/2020/005 EE/Estonia tourism).

(5)

 EGF/2016/003 EE/ Petroleum and chemicals, EGF/2020/001 ES/ Galicia shipbuilding ancillary sectors, EGF/2020/005 EE/ Estonia tourism, EGF/2020/005 BE/ Swissport.

(6)

 EGF/2020/005 EE/ Estonia tourism.