Archive:Statistici privind societatea informațională - gospodării și persoane

This article is outdated and has been archived on 01/09/2017 - for recent information on this topic see the article Digital economy and society statistics - households and individuals .

Date extrase în iunie 2015. Cele mai recente date: Informații suplimentare din partea Eurostat, Tabele principale și Bază de date. Următoarea actualizare a articolului: Iunie 2017.

Figura 1: Accesul la internet și la conexiunile internet în bandă largă al gospodăriilor, UE-28, 2007-2014
(% din totalul gospodăriilor)
Sursă: Eurostat (isoc_pibi_hiac) și (isoc_pibi_hba)

Figura 2: Accesul la internet al gospodăriilor, 2009 și 2014
(% din totalul gospodăriilor)
Sursă: Eurostat (isoc_ci_in_h)

Figura 3: Accesul la internet al gospodăriilor în funcție de cuartila de venit, 2014 (¹)
(% din totalul gospodăriilor)
Sursă: Eurostat (isoc_bde15b_h)

Figura 4: Frecvența utilizării internetului, 2014
(% din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursă: Eurostat (isoc_ci_ifp_iu) și (isoc_ci_ifp_fu)

Figura 5: Persoane care au utilizat internetul în afara domiciliului sau a locului de muncă, 2012 și 2014 (¹)
(% din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursă: Eurostat (isoc_cimobi_dev)

Figura 6: Persoane care au utilizat internetul pentru a participa la rețelele sociale, 2014
(% din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursă: Eurostat (isoc_bde15cua)

Figura 7: Utilizarea spațiului de stocare pe internet pentru salvarea și partajarea de fișiere, 2014 (¹)
(% din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursă: Eurostat (isoc_cicci_use)

Figura 8: Persoane care au comandat pe internet bunuri sau servicii pentru uz personal în intervalul de 12 luni anterior anchetei, 2012 și 2014
(% din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursă: Eurostat (isoc_ec_ibuy)

Acest articol prezintă date statistice recente privind diverse aspecte ale societății informaționale din Uniunea Europeană (UE), cu accent pe disponibilitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și pe utilizarea acestora de către persoane și în cadrul gospodăriilor. Dezvoltarea societății informaționale este considerată drept esențială pentru a răspunde cerințelor societății și ale economiei UE.

Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) au un impact multiplu asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, atât acasă cât și la locul de muncă, de exemplu în cazul comunicării sau al achiziției de produse online. Politicile UE variază de la reglementarea unor sectoare întregi, precum comerțul electronic, până la încercarea de a proteja viața privată a persoanelor.

Principalele rezultate statistice

Accesul la internet

TIC au devenit disponibile publicului larg, atât în ceea ce privește accesibilitatea, cât și costul acestora. Un prag a fost depășit în 2007, când majoritatea (55 %) gospodăriilor din UE-28 aveau acces la internet. Acest procent a continuat să crească, iar în 2014 a atins 81 %, înregistrând o creștere de 2 puncte procentuale în comparație cu procentul înregistrat în 2013.

Accesul la internet în bandă largă, generalizat și la prețuri accesibile, este unul dintre mijloacele de promovare a unei societăți bazate pe cunoaștere și informații. Banda largă a reprezentat, de departe, cea mai răspândită formă de acces la internet în toate statele membre ale UE: aceasta a fost utilizată de 78 % dintre gospodăriile din UE-28 în 2014, ceea ce reprezintă o creștere de 36 de puncte procentuale începând cu anul 2007 — a se vedea figura 1.

Cel mai ridicat procent (96 %) al gospodăriilor cu acces la internet în 2014 a fost înregistrat în Luxemburg și în Țările de Jos (a se vedea figura 2), iar cifrele raportate de Danemarca, Finlanda, Suedia și Regatul Unit indică, de asemenea, că cel puțin 9 din 10 gospodării au avut acces la internet în 2014. Cel mai scăzut procent privind accesul la internet din statele membre ale UE a fost înregistrat în Bulgaria (57 %). Cu toate acestea, s-a remarcat o expansiune rapidă a accesului gospodăriilor la internet în Bulgaria, având în vedere creșterea cu 27 de puncte procentuale a ponderii gospodăriilor cu acces la internet între anii 2009 și 2014, o creștere mai mare înregistrându-se, în rândul statelor membre ale UE, doar în Grecia (28 de puncte procentuale), în timp ce în Turcia s-a înregistrat o creștere ușor mai mare, de 30 de puncte procentuale. Republica Cehă, România, Estonia, Spania, Ungaria și Italia au înregistrat, de asemenea, creșteri cu cel puțin 20 de puncte procentuale în cursul aceleiași perioade. Deloc surprinzător, creșteri relativ mici s-au înregistrat în mai multe state membre care se aflau deja aproape de saturație, precum Suedia și Țările de Jos, cu toate că Lituania a raportat al doilea cel mai scăzut nivel de creștere (6 puncte procentuale), în pofida unei ponderi relativ mici a accesului la internet (66 % în 2014).

Figura 3 indică faptul că nivelul venitului poate influența nivelul accesului gospodăriilor la internet. Pentru UE-28, ponderea gospodăriilor cu acces la internet în 2014 a variat de la 60 % în cadrul gospodăriilor din prima cuartilă de venit (25 % din gospodăriile cu cele mai mici venituri), crescând în cazul celei de a doua și al celei de a treia cuartile de venit, atingând 97 % în cadrul gospodăriilor din cea de a patra cuartilă de venit (25 % din gospodăriile cu cele mai mari venituri). Fiecare stat membru al UE a urmat același model de bază, cea mai mică pondere a accesului la internet înregistrându-se pentru prima cuartilă de venit, continuând să crească pentru fiecare cuartilă de venit pentru a atinge cel mai mare nivel pentru cea de a patra cuartilă de venit. Deloc surprinzător, statele membre cu un nivel general ridicat al accesului la internet, precum Țările de Jos și Luxemburg, au raportat diferențe relativ mici între cuartilele de venit în ceea ce privește accesul la internet. În schimb, cele mai mari diferențe au fost în general observate în rândul acelor state membre cu niveluri generale mai scăzute ale accesului la internet, în principal în statele membre ale UE din sudul și estul Europei și în țările baltice membre ale UE.

În rândul gospodăriilor din cea de a patra cuartilă de venit, diversitatea între statele membre ale UE în ceea ce privește ponderea gospodăriilor cu acces la internet a fost relativ scăzută, variind între 93 % în Bulgaria și 100 % în Luxemburg, doar Italia (90 %; date din 2013) și România (85 %) înregistrând o pondere sub acest interval. În rândul gospodăriilor din prima cuartilă de venit, diversitatea între statele membre în ceea ce privește ponderea gospodăriilor cu acces la internet a fost mult mai accentuată, variind între 29 % în România și Lituania și 89 % în Luxemburg și Țările de Jos, Bulgaria (15 %) înregistrând o pondere sub acest interval.

Utilizarea internetului

La începutul anului 2014, puțin peste trei sferturi (78 %) din totalul persoanelor din UE-28, cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani, utilizau internetul (cel puțin o dată la trei luni anterior datei anchetei). Cel puțin 9 din 10 persoane din Danemarca, Luxemburg, Țările de Jos, Suedia, Finlanda și Regatul Unit au utilizat internetul. Prin comparație, mai puțin de două treimi din totalul persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani utilizau internetul în Portugalia, Grecia, Italia, Bulgaria și România.

Ponderea din populația UE-28 care nu utilizase niciodată internetul a fost de 18 % în 2014, cu 2 puncte procentuale mai mică decât cea înregistrată în anul precedent și scăzând de la 30 % în 2009. Agenda digitală a stabilit obiectivul ca până în 2015 ponderea populației din UE-28 care nu a utilizat niciodată internetul să fie de maximum 15 %.

În 2014, aproximativ două treimi (65 %) dintre persoane au accesat zilnic internetul — a se vedea figura 4 —, iar 10 % au utilizat internetul cel puțin o dată pe săptămână (dar nu zilnic). Prin urmare, 75 % dintre persoane erau utilizatori frecvenți (cel puțin săptămânal) ai internetului, un nivel de utilizare care atingea — cu un an înainte de data programată — obiectivul prevăzut de agenda digitală de 75 % (stabilit pentru 2015). În ceea ce privește utilizatorii internetului din UE, ponderea utilizatorilor zilnici varia între 60 % în România, 76 % în Republica Cehă și Polonia și 90 % în Țările de Jos, Luxemburg (92 %) și Italia (94 %). Norvegia (93 %) și Islanda (95 %) au raportat, de asemenea, o pondere ridicată a utilizatorilor zilnici ai internetului din totalul utilizatorilor de internet.

Figura 5 prezintă utilizarea internetului prin dispozitive mobile, și anume în afara domiciliului sau a locului de muncă și prin intermediul unui calculator portabil sau al unui dispozitiv portabil, cu ajutorul unor conexiuni mobile sau fără fir. În această figură sunt comparate datele pentru 2012, conform cărora 36 % din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din UE-28 utilizau un dispozitiv mobil în scopul conectării la internet, cu datele pentru 2014, conform cărora această pondere a crescut la 51 %. Dispozitivele mobile cel mai des utilizate în scopul conectării la internet au fost telefoanele mobile sau telefoanele inteligente, laptopurile, notebookurile, netbookurile sau tabletele. Suedia, Danemarca și Regatul Unit au înregistrat cel mai ridicat procent de utilizare a internetului prin intermediul unor dispozitive mobile în 2014, aproximativ trei sferturi dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani utilizând internetul prin intermediul unor dispozitive mobile. În schimb, aproximativ un sfert dintre persoanele din Bulgaria, România și Italia utilizau internetul în afara domiciliului sau a locului de muncă.

Una dintre cele mai frecvente activități online din UE-28 în 2014 a fost participarea la rețelele sociale. Aproximativ jumătate (46 %) dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani utilizau internetul pentru participarea la rețelele sociale, utilizând, de exemplu, site-uri precum Facebook sau Twitter.

În Danemarca, Suedia, Ungaria, Luxemburg și Regatul Unit, cel puțin 6 din 10 persoane utilizau site-urile de rețele sociale, același lucru fiind valabil și pentru Islanda și Norvegia; ponderea din Țările de Jos (59 %) a fost cu puțin sub acest nivel. La polul opus, în patru state membre ale UE mai puțin de 4 din 10 persoane utilizau astfel de site-uri, și anume Franța, Polonia, Italia și România, același lucru fiind valabil și pentru Turcia.

Utilizarea tehnologiei de tip cloud computing pentru salvarea și partajarea de fișiere

Serviciile bazate pe tehnologia de tip cloud computing permit utilizatorilor să stocheze fișiere sau să utilizeze un software pe un server care funcționează pe internet. Serviciile de tip cloud computing reprezintă un fenomen relativ nou comparativ cu aplicațiile web pentru participarea la rețelele sociale, ascultare de muzică sau vizionarea de filme. Una dintre principalele provocări existente în momentul măsurării gradului de utilizare a serviciilor de tip cloud computing constă în distincția clară între aceste servicii și alte servicii online. Figura 7 prezintă doi indicatori privind utilizarea de servicii de tip cloud computing de către persoane în scopul salvării și partajării de fișiere. În 2014, una din cinci (21 %) persoane cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din UE-28 a salvat fișiere în spațiul de stocare de pe internet, adică a utilizat servicii de tip cloud computing. Peste o treime dintre persoanele din Țările de Jos, Suedia, Luxemburg, Regatul Unit și Danemarca au utilizat spațiul de stocare de pe internet pentru salvarea de fișiere, în timp ce în Lituania, Polonia și România aceste servicii au fost utilizate în acest scop de mai puțin de 1 din 10 persoane.

Comparativ cu alte mijloace de partajare de fișiere electronice, spațiul de stocare de pe internet a fost mai puțin utilizat în acest scop, conform rezultatelor detaliate (a se vedea articolul referitor la internet and cloud services) (în limba engleză). Dacă în 2014 15 % din populația UE-28 utiliza spațiul de stocare pe internet în scopul partajării de fișiere, o proporție mai mare utiliza aplicațiile pentru e-mail (44 %), stick-uri USB, DVD-uri sau Bluetooth (30 %) sau site-uri web personale și rețele sociale (28 %). Majoritatea persoanelor care utilizau serviciile de tip cloud computing au apreciat ușurința accesării de fișiere de pe mai multe dispozitive sau din mai multe locații. Cu toate acestea, o parte semnificativă a populației ignora încă existența serviciilor de tip cloud computing, în ciuda faptului că utiliza internetul. În rândul acestor utilizatori de internet, preocupările legate de securitate și de viața privată au reprezentat un factor important care i-a împiedicat să utilizeze respectivele servicii.

Comandarea de bunuri și servicii

Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din UE-28 care au comandat pe internet bunuri sau servicii în scopuri personale a crescut, în 2014 atingând 50 %, o creștere de 6 puncte procentuale comparativ cu anul 2012 (a se vedea figura 8). Prin urmare, obiectivul prevăzut de agenda digitală de a înregistra până în 2015 un procent de 50 % din populație care își face cumpărăturile online a fost atins cu un an mai devreme. Peste două treimi dintre persoanele fizice din Regatul Unit, Danemarca, Suedia, Luxemburg, Țările de Jos, Germania și Finlanda au comandat bunuri sau servicii pe internet, în timp ce ponderea acestor persoane a fost de aproape o persoană din cinci în Italia și Bulgaria și de aproximativ 1 din 10 în România. În puncte procentuale, cea mai mare creștere din perioada 2012 și 2014 a fost constatată în Estonia, și anume de 26 de puncte procentuale, înregistrându-se o creștere de la 23 % în 2012 la 49 % în 2014. Următoarea cea mai mare creștere, dintre statele membre ale UE, s-a înregistrat în Republica Cehă (11 puncte procentuale); în Islanda s-a constatat o creștere de 12 puncte procentuale.

Sursele și disponibilitatea datelor

Schimbările tehnologice rapide în domenii legate de internet și de alte noi aplicații ale TIC au reprezentat provocări pentru domeniul statistic. În consecință, s-a înregistrat un grad semnificativ de dezvoltare în acest domeniu, instrumentele statistice fiind adaptate astfel încât să răspundă noilor exigențe în materie de date. Într-adevăr, statisticile din acest domeniu sunt reanalizate în fiecare an pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor și pentru a reflecta ritmul rapid al schimbărilor tehnologice.

Această abordare este replicată în ancheta privind utilizarea TIC în gospodării și de către persoane a Eurostat. Această anchetă anuală este utilizată pentru a compara evoluțiile datorate TIC, urmărind progresele înregistrate de-a lungul timpului în ceea ce privește principalele variabile și analizând în profunzime alte aspecte la un anumit moment. În timp ce, inițial, anchetele s-au concentrat pe aspecte legate de acces și de conectivitate, domeniul lor de aplicare a fost extins considerabil pentru a cuprinde o gamă variată de tematici (de exemplu, e-Guvernarea și comerțul electronic) și o analiză a aspectelor socioeconomice (precum diversitatea regională, specificitățile fiecărui gen, diferențele de vârstă, diferențele în materie de educație și situația fiecărei persoane în ceea ce privește ocuparea forței de muncă). Domeniul de aplicare al anchetei în ceea ce privește diferite tehnologii este adaptat, de asemenea, astfel încât să includă noi grupe de produse și noi mijloace de furnizare a tehnologiilor de comunicații către utilizatorii finali.

Domeniu de aplicare și definiții

Ancheta privind gospodăriile vizează gospodăriile care numără cel puțin un membru din grupa de vârstă 16-74 de ani. Când se vorbește despre accesul la internet al gospodăriilor, se are în vedere procentul gospodăriilor care au acces la internet, astfel încât orice membru al acestora să poată utiliza, dacă dorește, internetul acasă, chiar și numai pentru a trimite un e-mail.

Utilizatorii internetului sunt definiți ca fiind toate persoanele din grupa de vârstă 16-74 de ani care au utilizat internetul în intervalul de trei luni anterior anchetei. Utilizatorii frecvenți ai internetului sunt persoanele care au folosit internetul, în medie, cel puțin o dată pe săptămână în intervalul de trei luni anterior anchetei.

Perioada de referință pentru această anchetă a fost primul trimestru al anului 2014; perioada de anchetă a fost, în majoritatea țărilor, cel de-al doilea trimestru. Un modul special privind serviciile de tip cloud computing a făcut parte din ancheta pentru anul 2014, iar un modul privind utilizarea internetului prin intermediul dispozitivelor mobile a făcut parte din ancheta pentru anul 2012.

Tehnologiile cu fir cel mai des utilizate pentru a accesa internetul sunt conexiunile în bandă largă și accesul printr-o linie uzuală de telefonie fixă (dial-up) sau ISDN. Banda largă include liniile de abonat digitale (DSL) și utilizează o tehnologie care transferă datele cu o viteză rapidă. Liniile de bandă largă sunt definite ca având o capacitate mai mare decât capacitatea ISDN, și anume de cel puțin 144 kbit/s. Dispozitivele obișnuite utilizate pentru accesul la internet la domiciliu sunt calculatoarele de birou și cele portabile.

Utilizarea internetului prin intermediul unor dispozitive mobile este definită ca utilizarea internetului în afara domiciliului sau a locului de muncă prin intermediul calculatoarelor portabile sau al dispozitivelor mobile, prin rețelele de telefonie mobilă sau prin conexiuni fără fir.

Serviciile de tip cloud computing oferă spațiu de stocare pe internet pentru salvarea de fișiere, cu sau fără posibilități suplimentare pentru partajarea sau editarea fișierelor încărcate. Ancheta privind utilizarea TIC de către persoane și în cadrul gospodăriilor a vizat utilizarea serviciilor de tip cloud computing în scopuri private.

Comandarea de bunuri și servicii de către persoane se referă la intervalul de 12 luni anterior anchetei și include rezervările de cazare sau de deplasare confirmate, achiziționarea de investiții financiare, de servicii de telecomunicații, de jocuri video sau software, precum și servicii de informare pe internet cu plată directă. Sunt excluse bunurile și serviciile care se obțin pe internet cu titlu gratuit. Sunt excluse, de asemenea, comenzile efectuate prin intermediul e-mailurilor, SMS-urilor sau MMS-urilor redactate manual.

Context

Tehnologiile în bandă largă sunt considerate importante pentru măsurarea accesului la internet și a utilizării acestuia, întrucât oferă utilizatorilor posibilitatea de a transfera rapid volume mari de date și de a menține deschise liniile de acces. Introducerea tehnologiilor în bandă largă este considerată a fi un indicator-cheie pentru elaborarea politicilor privind TIC. Accesul generalizat la internet prin conexiunea în bandă largă este considerat esențial pentru dezvoltarea unor servicii avansate pe internet, precum comerțul electronic, e-Guvernarea sau e-learning. Liniile de abonat digitale (DSL) rămân principala formă de distribuție pentru tehnologiile în bandă largă, deși devin tot mai răspândite alternative precum cablul, sateliții, fibra optică și buclele locale fără fir.

În mai 2010, Comisia Europeană a adoptat Comunicarea sa privind o Agendă digitală pentru Europa [COM(2010) 245 final], o strategie menită să încurajeze o economie digitală înfloritoare până în anul 2020. O Agendă digitală pentru Europa este una dintre cele șapte inițiative emblematice strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Strategia definește politicile și acțiunile destinate să extindă avantajele erei digitale asupra tuturor sectoarelor societății și economiei. Agenda se axează pe șapte direcții prioritare de acțiune: crearea unei piețe unice digitale, creșterea interoperabilității, sporirea siguranței și a încrederii în internet, furnizarea unui acces mult mai rapid la internet, încurajarea investițiilor în cercetare și dezvoltare, dezvoltarea competențelor digitale și a incluziunii în materie de competențe digitale și aplicarea tehnologiei informației și comunicațiilor pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă societatea, de exemplu schimbările climatice și îmbătrânirea populației.

În 2012, Comisia Europeană a adoptat o comunicare intitulată „Valorificarea potențialului cloud computingului” [COM(2012) 529]. Un interes mai mare în materie de politici ale UE constă în permiterea și facilitarea adoptării mai rapide a tehnologiei de tip cloud computing în toate sectoarele economiei. Cloud computingul este una dintre tehnologiile digitale strategice considerate un factor important pentru productivitate și servicii mai bune.

În mai 2015, Comisia Europeană a adoptat ostrategie privind piața unică digitală (COM(2015) 192), care reprezintă una dintre prioritățile sale. Această strategie acoperă trei domenii:

promovarea unui acces online mai bun la bunuri și servicii în Europa;
conceperea unui mediu optim pentru dezvoltarea de rețele și de servicii digitale;
asigurarea faptului că economia și industria din Europa beneficiază din plin de economia digitală ca factor potențial pentru creștere.