Archive:Comerțul internațional cu mărfuri

Date extrase în martie 2020.

Următoarea actualizare a articolului: iunie 2021.

This Statistics Explained article has been archived on 6 April 2021.

Highlights

În 2018, UE-27, Statele Unite și China au reprezentat 42 % din comerțul mondial cu mărfuri.

În 2019, principalul partener de export al UE-27 a fost SUA, iar principalul partener de import a fost China.

În 2019, utilajele și vehiculele au reprezentat mai mult de 41 % din exporturile UE-27 și 33 % din importurile UE-27.

Evoluția comerțului internațional cu mărfuri, UE-28, 2009-2019

Acest articol analizează dezvoltarea comerțului internațional cu mărfuri al Uniunii Europene (UE). Articolul ia în considerare cota deținută de UE pe piețele mondiale de import și export, comerțul în interiorul UE (comerțul între statele membre ale UE), principalii parteneri comerciali ai UE, precum și categoriile de produse ale UE cel mai frecvent comercializate.

UE-27 desfășoară aproximativ 15 % din comerțul mondial cu mărfuri. Valoarea comerțului internațional cu mărfuri este semnificativ mai mare decât cea a serviciilor (de aproximativ trei ori), ceea ce reflectă natura anumitor servicii care constituie un obstacol în calea comerțului transfrontalier al acestora.

Acest articol face parte dintr-o publicație online care furnizează statistici recente privind comerțul internațional cu mărfuri, incluzând informații referitoare la principalii parteneri ai UE, principalele produse comercializate, caracteristicile specifice ale comerțului, precum și informațiile de bază.

Full article

Primii trei cei mai importanți actori mondiali din comerțul internațional: UE, China și Statele Unite

Din 2004 (când China a depășit Japonia), UE-27, China și Statele Unite au fost primii trei cei mai importanți actori mondiali din comerțul internațional (a se vedea figura 1). În 2018, nivelul total al comerțului cu mărfuri (exporturi și importuri) înregistrat pentru UE-27 a fost de 3 967 de miliarde EUR (aceasta nu include comerțul în interiorul UE), fiind cu 50 de miliarde EUR mai mare decât nivelul pentru China și cu 342 de miliarde EUR mai mare decât nivelul înregistrat pentru Statele Unite; Japonia s-a clasat pe locul patru în privința nivelului comerțului cu mărfuri, cu o valoare de 1 260 de miliarde EUR.

Figura 1: Principalii actori din comerțul internațional cu mărfuri, 2018
(miliarde EUR)
Sursa: Eurostat (ext_lt_introle) și UNCTAD

În 2018, raportul dintre exporturi și importuri (coeficientul de acoperire) a fost deosebit de ridicat în favoarea exporturilor pentru Rusia și China (a se vedea figura 2), care, în termeni absoluți, au avut, de asemenea, cele mai mari excedente comerciale anuale.

Figura 2: Coeficientul de acoperire privind comerțul internațional cu mărfuri, 2008 și 2018
(%)
Sursa: Eurostat (ext_lt_introle) și UNCTAD

În 2018, Statele Unite au avut cel mai mare deficit (a se vedea figura 3), continuând o tendință ce a fost vizibilă în ultimul deceniu și pentru care sunt disponibile date.

Figura 3: Balanța comercială pentru comerțul internațional cu mărfuri, 2008 și 2018
(miliarde EUR)
Sursa: Eurostat (ext_lt_introle) și UNCTAD

Considerând fluxurile de exporturi și importuri, UE-27 a avut, în 2018, cea mai mare a doua cotă de exporturi și importuri de mărfuri la nivel mondial (a se vedea figurile 4 și 5): exporturile de mărfuri din UE-27 au fost echivalente cu 15,5 % din totalul mondial. Doar China (15,8 %) a avut o cotă mai mare, iar Statele Unite (10,6 %) au urmat la o oarecare distanță.

Figura 4: Cote din piața mondială a exporturilor de mărfuri, 2018
(% din exporturile mondiale)
Sursa: Eurostat (ext_lt_introle) și UNCTAD

Statele Unite au avut o cotă de importuri mondiale (15,8 %) mai mare decât UE-27 (13,7 %) sau decât China (13,0 %) în 2018.

Figura 5: Cotele din piața mondială a importurilor de mărfuri, 2018
(% din importurile mondiale)
Sursa: Eurostat (ext_lt_introle) și UNCTAD

Din 2012, un excedent pentru comerțul în afara UE

Comerțul internațional cu mărfuri al UE-27 cu restul lumii (suma exporturilor și a importurilor în afara UE) a fost evaluat la 4 067 de miliarde EUR în 2019 (a se vedea figura 6). Atât importurile, cât și exporturile au înregistrat o creștere comparativ cu 2018, creșterea importurilor (27 de miliarde EUR) fiind mai mică decât creșterea exporturilor (73 de miliarde EUR). Prin urmare, excedentul comercial al UE-27 de 152 de miliarde EUR în 2018 a crescut la 197 de miliarde EUR în 2019.

Între 2009 și 2012, UE-27 a înregistrat o creștere rapidă a exporturilor, de la 1 184 de miliarde EUR la 1 771 de miliarde EUR. Între 2012 și 2016, exporturile au rămas relativ stabile, dar în următorii trei ani, acestea au crescut de la 1 867 de miliarde EUR în 2016 la 2 132 de miliarde EUR în 2019. Importurile au urmat aproximativ aceeași tendință ca exporturile; ele au crescut de la 1 193 de miliarde EUR în 2009 la 1 666 de miliarde EUR în 2011. Între 2011 și 2016, acestea au rămas relativ stabile, dar în următorii trei ani au crescut de la 1 602 de miliarde EUR la 1 935 de miliarde EUR în 2019.

Figura 6: Evoluția comerțului internațional cu mărfuri, UE-27, 2009-2019
(miliarde EUR)
Sursa: Eurostat (ext_lt_intertrd)

Dintre statele membre ale UE, Germania a înregistrat, de departe, cea mai mare cotă a comerțului în afara UE-27 în 2019, efectuând 29,6 % din exporturile de mărfuri ale UE-27 către țări terțe și peste o cincime (21,0 %) din importurile UE-27 (a se vedea figura 7). Următorii trei cei mai mari exportatori, Franța (11,6 %), Italia (11,0 %) și Țările de Jos (10,3 %), au fost singurele state membre ale UE care dețineau o cotă de două cifre din exporturile UE-27. Țările de Jos (17,5 %), Franța (10,7 %) și Italia (9,5 %) s-au situat imediat în urma Germaniei în ceea ce privește volumul importurilor de mărfuri din țări terțe în 2019. Procentul relativ ridicat pentru Țările de Jos poate, cel puțin parțial, să fie explicat prin volumul considerabil de mărfuri care intră în UE prin Rotterdam, care este cel mai mare port maritim al UE.

Figura 7: Comerțul cu mărfuri în afara UE-27, 2019
(% cota exporturilor/importurilor UE-27)
Sursa: Eurostat (ext_lt_intratrd)

Cel mai mare excedent al comerțului cu mărfuri în afara UE-27, evaluat la 224,3 miliarde EUR în 2019, a fost înregistrat de Germania, urmată de Italia (51,9 miliarde EUR), Irlanda (40,6 miliarde EUR) și Franța (39,2 miliarde EUR). Cele mai mari deficite comerciale pentru comerțul cu mărfuri în afara UE au fost înregistrate în Țările de Jos (118,7 miliarde EUR) și Spania (30,7 miliarde EUR) (a se vedea tabelul B din fișierul excel atașat mai jos).

Cea mai mare cotă a comerțului cu mărfuri în interiorul UE s-a înregistrat în Luxemburg și Slovacia

Comerțul cu mărfuri între statele membre ale UE (comerț în interiorul UE) a fost evaluat – în ceea ce privește exporturile – la 3 061 de miliarde EUR în 2019. Această cifră a fost cu 44 % mai mare decât nivelul înregistrat pentru exporturile care pleacă din UE-27 către țările terțe, de 2 132 de miliarde EUR (comerț în afara UE).

Comerțul intra-UE-27 – măsurat, de asemenea, pe bază de exporturi – a crescut cu 1,5 % pe teritoriul UE-27 între 2018 și 2019. În ceea ce privește exporturile, s-a înregistrat o creștere de două cifre între 2018 și 2019 doar pentru Cipru (16,4 %), în timp ce doar Suedia (-0,6 %), Belgia (-0,3 %) și Slovacia (-0,1 %) au înregistrat o scădere a exporturilor în interiorul UE. În ceea ce privește importurile, doar Croația (7,8 %) și Portugalia (7,4 %) au înregistrat o creștere de peste 5 %, în timp ce Irlanda (-3,9 %), Belgia (-1,4 %), Malta (-1,3 %) și Suedia (-0,9 %) au înregistrat o scădere a importurilor.

Ca și în cazul comerțului în afara UE-27, Germania a fost statul membru al UE cu cel mai mare nivel al comerțului în interiorul UE-27 în 2019, totalizând 22,8 % din exporturile de mărfuri ale UE-27 către alte state membre și 23,2 % din importurile de mărfuri ale UE-27 din alte state membre ale UE (a se vedea figura 8). Țările de Jos (13,5 %) a fost singurul celălalt stat membru care a totalizat peste o zecime din exporturile în interiorul UE, de asemenea, ca o consecință a efectului Rotterdam, în timp ce Franța (12,5 %) fost singurul celălalt stat membru care a totalizat mai mult de o zecime din importurile în interiorul UE.

Figura 8: Comerțul cu mărfuri intra-UE-27, 2019
(% cota exporturilor/importurilor UE-27)
Sursa: Eurostat (ext_lt_intratrd)

Importanța pieței interne a UE este subliniată de faptul că nivelul comerțului cu mărfuri în interiorul UE (exporturi și importuri combinate) a fost mai mare decât cel al comerțului în afara UE (exporturi și importuri combinate) pentru toate statele membre ale UE, cu excepția Irlandei (a se vedea figura 9). Ponderea din comerțul total cu mărfuri a fluxurilor înregistrate în interiorul și în afara UE a variat considerabil între statele membre, reflectând într-o oarecare măsură legături istorice și localizarea geografică. Proporția cea mai mare a schimburilor comerciale în interiorul UE (peste 75 % din comerțul total) a fost înregistrată de Luxemburg (82,0 %), Slovacia (79,5 %), Cehia (76,6 %) și Ungaria (75,1 %) acest procent scăzând la 51,5 % pentru Grecia și la 37,5 % pentru Irlanda.

Figura 9: Comerțul cu mărfuri în interiorul și în afara UE-27, 2019
(importuri plus exporturi, % din comerțul total)
Sursa: Eurostat (ext_lt_intratrd)

Creșterea puternică a comerțului cu mărfuri cu China între 2009 și 2019

Între 2009 și 2019, exporturile de mărfuri ale UE-27 în funcție de principalii parteneri comerciali au variat în mod considerabil. Printre principalii parteneri comerciali, cea mai mare rată de creștere medie anuală a fost înregistrată pentru exporturile către China (9,9 %) și Mexic (9,5 %), a se vedea figura 10. Cea mai scăzută creștere a fost înregistrată pentru exporturile către Rusia (3,3 %) și Norvegia (4,1 %).

În privința importurilor, între 2009 și 2019 importurile de mărfuri din Mexic (10,5 %) și Turcia (8,1 %) au înregistrat cea mai mare rată de creștere medie anuală. Cele mai mici rate ale creșterii au fost înregistrate pentru importurile din Norvegia (0,3 %) și Rusia (2,3 %), ambele țări fiind mari exportatori de produse energetice, precum și pentru Japonia (2,2 %).

Figura 10: Comerțul cu mărfuri în afara UE-27 în funcție de principalii parteneri comerciali, UE-27, 2009 și 2019
(miliarde EUR)
Sursa: Eurostat (ext_lt_maineu)

Statele Unite au rămas cea mai comună destinație pentru mărfurile exportate din UE-27 în 2019 (a se vedea figura 11) cu o cotă de 18,0 %. Regatul Unit a fost a doua cea mai importantă destinație pentru exporturile din UE-27 (14,9 % din totalul UE-27), urmat de China (9,3 %). Cele mai mari șapte piețe de destinație pentru exporturile de mărfuri din UE-27 — Statele Unite, Regatul Unit, China, Elveția, Rusia, Turcia și Japonia — au însumat aproape trei cincimi (59,3 %) din totalul exporturilor de mărfuri din UE-27.

Figura 11: Principalii parteneri comerciali pentru exporturile de mărfuri, UE-27, 2019
(% cota din exporturile în afara UE-27)
Sursa: Eurostat (ext_lt_maineu)

Cei mai importanți șapte furnizori pentru importurile de mărfuri în UE-27 au fost identici cu cele mai mari șapte piețe de destinație pentru exporturile din UE-27, deși ordinea acestora a fost ușor diferită (comparați figurile 11 și 12). Aceste șapte țări au înregistrat o cotă mai mare a importurilor de mărfuri în UE-27 decât cota lor de exporturi de mărfuri din UE-27: puțin peste trei cincimi (60,7 %) din totalul importurilor de mărfuri în UE-27 proveneau din aceste șapte țări. Cu aproape o cincime (18,7 %) din toate importurile, China a fost cel mai mare furnizor de mărfuri către UE-27 în 2019. Statele Unite (12,0 %) și Regatul Unit (10,0 %) au urmat la o oarecare distanță.

Figura 12: Principalii parteneri comerciali pentru importuri de mărfuri, UE-27, 2019
(% din importurile în afara UE-27)
Sursa: Eurostat (ext_lt_maineu)

Excedent comercial semnificativ pentru utilaje și vehicule și produse chimice

Între anii 2014-2019, valoarea exporturilor în afara UE ale UE-27 a crescut pentru majoritatea grupurilor de produse prezentate în figura 13, cu excepția exporturilor de energie, care au scăzut cu 8,2 %. Cea mai mare rată de creștere a exporturilor a fost raportată pentru produse chimice, pentru care s-a înregistrat o creștere de 35,8 %. S-au înregistrat, de asemenea, creșteri de peste 20 % pentru alimente și băuturi (22,7 %) și materii prime (20,1 %).

În privința importurilor, s-a observat o tendință similară, cu o scădere globală relativ mare a nivelului importurilor în afara UE de energie (-15,2 %) între 2014 și 2019 (de remarcat că unele pierderi pot fi atribuite modificărilor de preț și/sau fluctuațiilor ratei de schimb, petrolul având prețuri stabilite pe piețele globale în dolari SUA). În schimb, importurile în afara UE de utilaje și vehicule au crescut cu 45,4 %, rate de creștere relativ mari fiind, de asemenea, înregistrate pentru produse chimice (28,6 %) și alte produse fabricate (24,1 %).

În 2019, excedentul comercial în afara UE al UE-27 pentru mărfuri de 197,1 miliarde EUR a fost determinat de excedente comerciale mari pentru utilaje și vehicule (237,1 miliarde EUR) și produse chimice (171,6 miliarde EUR) și de excedente mai mici pentru alimente și băuturi și alte produse fabricate. Acestea nu au putut fi compensate de deficitul comercial mare pentru energie (-258,2 miliarde EUR) și de deficitul mai mic pentru materii prime (-26,1 miliarde EUR).

Figura 13: Comerțul în afara-UE-27 în funcție de principalele produse, UE-27, 2014 și 2019
(miliarde EUR)
Sursa: Eurostat (ext_lt_intertrd)

Structura exporturilor de mărfuri din UE-27 nu s-a modificat prea mult între 2014 și 2019 (a se vedea figura 14), cu excepția unei creșteri de 2,4 puncte procentuale (p.p.) pentru produse chimice, de la 16,7 % în 2014 la 19,1 % în 2019, și a unei scăderi de 1,4 p.p. pentru energie.

Figura 14: Principalele exporturi în funcție de produse, UE-27, 2014 și 2019
(% din exporturile în afara-UE-27)
Sursa: Eurostat (ext_lt_intratrd)

În ceea ce privește structura importurilor UE-27 între 2014 și 2019, a avut loc o scădere importantă a cotei pentru energie, care a scăzut cu 7,6 p.p., de la 26,3 % la 18,7 % (a se vedea figura 15). Această scădere s-a datorat parțial prețurilor în scădere ale produselor energetice. În schimb, în aceeași perioadă, cota utilajelor și a vehiculelor a crescut cu 6,0 p.p., de la 26,9 % la 32,8 %. Cotele celorlalte produse s-au modificat doar într-o mică măsură.

Figura 15: Principalele importuri în funcție de produse, UE-27, 2014 și 2019
(% din importurile în afara UE-27)
Sursa: Eurostat (ext_lt_intratrd)

Figura 16 pune în contrast structura importurilor și a exporturilor UE-27 în 2019: ar trebui reținut faptul că nivelul general al exporturilor a fost cu 10,2 % mai mare decât cel al importurilor. Cea mai importantă diferență vizează cota pentru energie, care a fost de aproape patru ori mai mare pentru importuri decât pentru exporturi. Acest aspect a fost echilibrat de cotele mai scăzute ale importurilor de utilaje și vehicule și de produse chimice în comparație cu exporturile.

Figura 16: Principalele exporturi și importuri în funcție de produse, UE-27, 2019
(% din exporturile/importurile în afara-UE-27)
Sursa: Eurostat (ext_lt_intratrd)

Date-sursă pentru tabele și grafice

Comerțul internațional cu mărfuri: tabele și figuri (în limba engleză)

Surse de date

Statisticile privind comerțul internațional cu mărfuri măsoară valoarea și cantitatea mărfurilor care fac obiectul schimburilor comerciale între statele membre ale UE (cunoscute sub denumirea de comerț în interiorul UE) și a mărfurilor comercializate de statele membre cu țările terțe (cunoscute sub denumirea de comerț în afara UE). Aceste statistici sunt sursa oficială de informații cu privire la importurile, exporturile și balanța comercială ale UE, ale statelor sale membre și ale zonei euro.

Statisticile sunt publicate pentru fiecare dintre țările raportoare în raport cu fiecare țară parteneră, pentru o serie de clasificări ale produselor. Una dintre cele mai frecvent utilizate clasificări ale produselor este Clasificarea Standard de Comerț Internațional (SITC Rev. 4) a Națiunilor Unite (ONU); aceasta permite realizarea unei comparații la nivel mondial a statisticilor comerțului internațional.

În statisticile privind comerțul în afara UE, datele indicate pentru UE-27 tratează această entitate ca o singură entitate comercială. Cu alte cuvinte, datele pentru exporturi se referă numai la acele exporturi din UE-27 care părăsesc entitatea comercială și sunt destinate restului lumii, în timp ce importurile în afara UE se referă la importuri din restul lumii (țări terțe) care intră în UE-27. În schimb, în cazul în care se raportează date pentru statele membre individuale ale UE, fluxurile comerciale internaționale sunt în general prezentate în termeni de fluxuri comerciale mondiale (incluzând atât partenerii din interiorul UE, cât și cei din afara UE). Statisticile privind comerțul între statele membre ale UE (comerț în interiorul UE) vizează importurile și exporturile de mărfuri înregistrate de fiecare stat membru.

Valorile statistice ale comerțului în afara UE și în interiorul UE sunt înregistrate la valoarea lor franco la bord (free-on-board – FOB) pentru exporturi și la valoarea de cost, asigurare și navlu (cost, insurance and freight – CIF) pentru importuri. Valorile raportate includ numai acele costuri subsidiare (navlu și asigurare) care se referă, pentru exporturi, la deplasarea pe teritoriul statului membru al UE din care mărfurile sunt exportate și, pentru importuri, la deplasarea în afara teritoriului statului membru în care mărfurile sunt importate.

Datele UE provin din baza de date COMEXT a Eurostat, baza de date de referință pentru comerțul internațional cu mărfuri. Aceasta asigură accesul nu numai la date recente și la date istorice din statele membre UE, ci și la statistici pentru un număr semnificativ de țări terțe. Statisticile agregate și detaliate pentru comerțul internațional cu mărfuri, care sunt diseminate prin site-ul web Eurostat, sunt elaborate pornind de la COMEXT în fiecare lună. Deoarece COMEXT este actualizat zilnic, este posibil ca datele publicate pe site-ul web să fie diferite de datele care se regăsesc în COMEXT (în cazul revizuirilor recente).

Datele UE-27 reflectă schimbarea politică din componența UE. Prin urmare, Regatul Unit este considerat o țară parteneră din afara UE pentru UE-27. Totuși, Regatul Unit face parte în continuare din piața internă până la sfârșitul perioadei tranzitorii, ceea ce înseamnă că datele privind comerțul cu Regatul Unit se bazează în continuare pe concepte statistice aplicabile comerțului dintre statele membre ale UE. Prin urmare, în timp ce importurile de la orice alt partener comercial din afara UE-27 sunt grupate în funcție de țara de origine, datele privind Regatul Unit reflectă țara de expediere. În practică, acest lucru înseamnă că mărfurile importate de UE-27 din Regatul Unit au fost transportate fizic din Regatul Unit, dar o parte a acestor mărfuri ar fi putut să aibă altă origine decât Regatul Unit. Din acest motiv, datele privind comerțul cu Regatul Unit nu sunt pe deplin comparabile cu datele privind comerțul cu alți parteneri comerciali din afara UE-27.

Datele pentru comercianții majori din afara UE utilizate în figurile 1-5 sunt preluate din baza de date UNCTAD a Națiunilor Unite. Pentru calcularea cotelor, comerțul mondial este definit ca suma schimburilor comerciale ale UE cu țările terțe (sursa: Eurostat), la care se adaugă comerțul internațional al țărilor terțe (sursa: UNCTAD).

Contextul

Statisticile privind comerțul internațional cu mărfuri sunt utilizate pe scară largă de factorii de decizie la nivel internațional, la nivelul UE și la nivel național. Întreprinderile pot utiliza datele privind comerțul internațional pentru a realiza studii de piață și pentru a-și defini strategia comercială. Statisticile privind comerțul internațional cu mărfuri sunt, de asemenea, utilizate de instituțiile UE în pregătirea negocierilor comerciale multilaterale și bilaterale, pentru definirea și punerea în aplicare a politicilor în materie de antidumping, în scopul politicilor macroeconomice și monetare, precum și pentru evaluarea progreselor înregistrate de piața unică sau de integrarea economiilor europene.

Dezvoltarea comerțului poate reprezenta o oportunitate pentru creșterea economică. UE dispune de o politică comercială comună, prin care Comisia Europeană negociază acorduri comerciale și reprezintă interesele UE în numele celor 27 de state membre ale sale. Comisia Europeană consultă statele membre ale UE prin intermediul unui comitet consultativ care analizează toate aspectele politicii comerciale care afectează UE, inclusiv instrumentele multilaterale, bilaterale și unilaterale. Ca atare, politica comercială este o competență exclusivă a UE — astfel încât doar UE, nu și statele membre, poate emite legi în materie de comerț și poate să încheie acorduri comerciale internaționale. Recent, acest domeniu de aplicare a fost extins dincolo de comerțul cu mărfuri, pentru a acoperi comerțul cu servicii, proprietatea intelectuală și investițiile străine directe (în capitolul 4).

La nivel global, aspectele comerciale multilaterale sunt abordate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). OMC are 164 de membri (în martie 2020), mai multe țări candidate fiind în curs de aderare. OMC stabilește normele mondiale în materie de comerț, oferă un forum pentru negocieri comerciale și pentru soluționarea litigiilor între membri. Comisia Europeană negociază cu partenerii săi din cadrul OMC și a participat la ultima rundă de negocieri comerciale multilaterale în cadrul OMC, cunoscută sub numele de Agenda de dezvoltare de la Doha (ADD).